Jurnaliștii francezi au folosit un singur cuvânt ca să descrie cum îl vedeau românii de la țară pe Ion Iliescu
Presa internațională scrie pe larg despre dispariția lui Ion Iliescu. Jurnaliștii străini îl descriu ca pe un om al contrastelor.
I-au atribuit orientarea României către o economie de piață și spre NATO, dar au subliniat și lungul șir de acuzații care i s-au adus pentru morții de la Revoluție și mineriade.
France Presse scrie că Ion Iliescu va rămâne asociat cu tranziția haotică a României către democrație și menționează că imaginea i-a fost umbrită de acuzații de „crime împotriva umanității''.
Rămas popular în mediul rural și în orașele mici, unde simplitatea sa era apreciată, fiind văzut ca un „tătuc'' de modă veche, Iliescu a fost însă disprețuit de cercurile intelectuale - amintește AFP.
Și agenția spaniolă de știri EFE a scris că primul președinte ales al României a lăsat în urmă „o moștenire controversată, ce continuă să divizeze societatea și să provoace dezbateri aprinse".
Unii istorici îl acuză pe Ion Iliescu pentru crearea unei atmosfere de haos, care a permis FSN-ului să pună mâna pe putere, printr-o tranziție care a provocat victime în stradă - mai precizează EFE.
„Se considera un salvator și un simbol al reconcilierii, dar a fost acuzat de crime împotriva umanității, la Revoluția din 1989" - comentează, într-un amplu articol, Deutsche Welle.
„În 2000, a revenit în prim-plan și a salvat țara de ideologul fascist al partidului România Mare, Corneliu Vădim Tudor – poet și fost angajat al temutei Securități, poliția politică a regimului comunist. Iliescu a câștigat, deși mulți dintre criticii săi l-au votat doar pentru a evita un război civil și o nouă dictatură” - scrie site-ul Deutsche Welle
Presa internațională amintește și cum a venit la putere:
„Iliescu, cel care a deținut de facto autoritatea militară în timpul revoltei anticomuniste, a preluat puterea după ce dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, au fost executați pe 25 decembrie 1989" - scrie Los Angeles Times.
Peste 1.100 de persoane au murit în timpul revoltei, 862 dintre acestea după ce Iliescu preluase puterea. El a negat în mod repetat orice responsabilitate, scrie Los Angeles Times.
„(Iliescu) a aprobat executarea sumară a predecesorului său, dictatorul Nicolae Ceaușescu, în timpul revoltei de Crăciun din 1989, și apoi a ocupat el însuși vidul prezidențial" - titrează și The Telegraph.
Publicația britanică comentează: „După căderea dictatorului, Iliescu a aprobat executarea sumară a predecesorului său și s-a dovedit a fi un personaj abil și calm într-un peisaj amenințător și bizantin”.
Le Monde marchează și rolul lui Ion Iliescu în incidentele violente din iunie 1990: „(Iliescu) a fost de asemenea inculpat pentru rolul său în chemarea minerilor pentru a înăbuși protestele studențești după alegerile din 1990. Reprimarea a atras condamnări internaționale pe scară largă. Însă, din cauza disputelor juridice, Iliescu (...) nu a fost judecat în niciunul dintre cazuri”.
Presa străină subliniază, însă, și rolul ambivalent al președintelui român „cu trei mandate" - „Comunistul care a dus România în NATO", după cum observa un jurnalist german.
„Ion Iliescu a slăbit legăturile României cu Rusia și a apropiat țara de Occident, supraveghind aderarea ei la NATO în 2004 și susțînând intrarea în Uniunea Europeană trei ani mai târziu" - scrie New York Times. "Totuși, perioada să la putere a fost marcată și de corupție larg răspândită și endemică. Iar astăzi, o parte a moștenirii sale, cel puțîn este o Românie care rămâne printre cele mai sărace și mai corupte țări din Uniunea Europeană." - afirma prestigioasa publicație de peste ocean, New York Times.
Sursa: Pro TV
Etichete: ion iliescu, funeralii, presa internationala,
Dată publicare:
06-08-2025 20:10
