Cum ar putea arăta un acord de pace pentru Ucraina şi care sunt riscurile
Rusia şi Ucraina spun că vor să vorbească despre pace, joi, la Istanbul, pentru prima dată din martie 2022, dar nu va fi vorba despre o întâlnire între lideri, aşa cum se spera, ci mai degrabă de discuţii exploratorii.
Liderul rus, care a propus „negocierile directe” la sfârşitul săptămânii trecute, nu va veni la o întâlnire personală cu omologul ucainean, dar spune că vrea ca discuţiile să se reia de unde rămăseseră în martie 2022, când, susţine el, ruşii şi ucrainenii erau pe punctul de a semna un acord de pace, dar delegaţia ucraineană a părăsit brusc întâlnirea la imboldul fostei administraţii americane conduse de Joe Biden, acuză el. În aceste condiţii, Reuters prezintă contururile unui potenţial acord de pace, precum şi pericolele pe care le comport, scrie News.ro.
Garanţii de securitate
Ucraina, care a fost supusă unei invazii la scară largă în 2022 şi a văzut Rusia anexând unilateral Crimeea în 2014, spune că are nevoie de garanţii de securitate din partea marilor puteri - în primul rând a Statelor Unite.
Aceasta doreşte mai mult decât ce prevedea Memorandumul de la Budapesta din 1994, în temeiul căruia Rusia, SUA şi Marea Britanie au convenit să respecte suveranitatea Ucrainei şi să se abţină de la utilizarea forţei împotriva Ucrainei. În cadrul acelui acord, puterile au promis pur şi simplu să se adreseze Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite, dacă Ucraina este atacată.
Problema, spun surse implicate în discuţii, este că orice garanţie de securitate care presupune forţă ar bloca Occidentul într-un potenţial război viitor cu Rusia, iar orice acord de securitate fără forţă ar lăsa Ucraina expusă.
Conform propunerilor preliminare pentru o posibilă înţelegere de pace văzute de Reuters, diplomaţii au vorbit despre o „garanţie de securitate robustă”, inclusiv, eventual, un acord de tipul Articolului 5. Articolul 5 din Tratatul NATO obligă aliaţii să se apere reciproc în cazul unui atac, deşi Ucraina nu este membră a alianţei.
Ca parte a acordului eşuat din 2022, Ucraina ar fi fost de acord cu neutralitatea permanentă în schimbul unor garanţii de securitate din partea celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franţa, Rusia şi Statele Unite, şi alte ţări, inclusiv Belarus, Canada, Germania, Israel, Polonia şi Turcia, potrivit unui proiect văzut de Reuters.
Dar oficialii de la Kiev spun că prevederea cu privire la neutralitatea Ucrainei este o linie roşie de care nu vor trece.
NATO şi neutralitatea
Rusia a declarat în repetate rânduri că o posibilă aderare a Kievului la NATO a fost o cauză a războiului, este inacceptabilă şi că Ucraina trebuie să fie neutră - fără baze străine. Zelenski a declarat că nu este treaba Moscovei să decidă alianţele Ucrainei.
La summitul de la Bucureşti din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina şi Georgia vor deveni într-o zi membre. În 2019, Ucraina şi-a modificat Constituţia, angajându-se pe calea aderării depline la NATO şi Uniunea Europeană.
Trimisul SUA, generalul Keith Kellogg, a declarat că aderarea Ucrainei la NATO este „exclusă”. Preşedintele Donald Trump a declarat, la rândul său, că sprijinul acordat în trecut de SUA pentru aderarea Ucrainei la NATO a fost o cauză a războiului.
În 2022, Ucraina şi Rusia au discutat despre neutralitatea permanentă. Rusia a dorit să fie impuse limite armatei ucrainene, potrivit unei copii a unui potenţial acord analizat de Reuters. Ucraina se opune cu fermitate ideii de limitare a dimensiunii şi capacităţilor forţelor sale armate.
Rusia a declarat că nu are obiecţii, în schimb, cu privire la aderarea Ucrainei la UE, în condiţiile în care unii membri ai blocului s-ar putea opune candidaturii Kievului.
Teritoriul
Moscova controlează aproximativ o cincime din Ucraina şi afirmă că teritoriul face acum parte în mod oficial din Rusia, o poziţie pe care majoritatea ţărilor nu o acceptă.
Rusia a anexat unilateral Crimeea în 2014. Forţele ruse controlează aproape tot Luhanskul şi mai mult de 70% din regiunile Doneţk, Zaporojie şi Herson, conform estimărilor ruseşti. Rusia controlează, de asemenea, o fărâmă din regiunea Harkov.
În cele mai detaliate propuneri publice de pace ale lui Putin, prezentate în iunie 2024, acesta a afirmat că Ucraina ar trebui să se retragă din toate aceste regiuni - deci chiar şi din zonele care nu se află în prezent sub controlul Rusiei.
Conform unui proiect de plan de pace elaborat de administraţia Trump, SUA ar recunoaşte de jure controlul Rusiei asupra Crimeei şi ar recunoaşte de facto controlul Rusiei asupra Luhanskului şi a unor părţi din Zaporojie, Doneţk şi Herson.
Ucraina ar recâştiga teritoriul din regiunea Harkov, în timp ce SUA ar controla şi administra centrala nucleară Zaporojie, care este controlată în prezent de Rusia.
Kievul afirmă că recunoaşterea legală a suveranităţii Rusiei asupra zonelor ocupate iese din discuţie şi ar încălca Constituţia Ucrainei, dar că problemele teritoriale ar putea fi discutate în cadrul negocierilor, odată ce va fi instituită o încetare a focului.
„Problemele majore aici sunt regiunile, centrala nucleară, este modul în care ucrainenii pot să folosească râul Nipru şi să ajungă la mare”, a declarat săptămâna trecută trimisul lui Trump, Steve Witkoff, pentru Breitbart News.
Sancţiuni
Rusia doreşte ridicarea sancţiunilor occidentale, dar este sceptică că acestea vor fi ridicate în curând. Chiar dacă SUA ar ridica sancţiunile, UE şi alte sancţiuni occidentale - cum ar fi cele impuse de Australia, Marea Britanie, Canada şi Japonia - ar putea rămâne pentru mulţi ani de acum înainte. Ucraina doreşte ca sancţiunile să rămână în vigoare.
Reuters a informat că guvernul SUA studiază modalităţile prin care ar putea atenua sancţiunile asupra sectorului energetic al Rusiei, ca parte a unui plan amplu care să permită Washingtonului să ofere o ridicare rapidă dacă Moscova acceptă să pună capăt războiului din Ucraina.
Petrol şi gaze
Trump a sugerat că Putin, care conduce ţara care este al doilea cel mai mare exportator de petrol din lume, ar putea fi mai înclinat să rezolve războiul din Ucraina ca urmare a scăderii recente a preţurilor petrolului, deşi Kremlinul a declarat că interesele naţionale prevalează asupra preţurilor petrolului.
Cu toate acestea, unii diplomaţi au speculat că SUA, Rusia şi Arabia Saudită caută preţuri mai mici la petrol ca parte a unui târg mai mare ce implică probleme de la Orientul Mijlociu până în Ucraina.
La începutul acestei luni, Reuters a relatat că oficiali de la Washington şi Moscova au purtat discuţii cu privire la ajutorul Statelor Unite pentru relansarea vânzărilor de gaze ruseşti către Europa.
Puterile europene şi Ucraina cer Rusiei să accepte o încetare a focului înainte de negociei, dar Moscova spune că o încetare a focului va funcţiona numai după ce vor fi rezolvate problemele de verificare a respectării armistiţiului. Kievul spune că Moscova doar se joacă cu timpul.
Reconstrucţia Ucrainei
Reconstrucţia Ucrainei va costa sute de miliarde de dolari, iar puterile europene doresc să utilizeze o parte din activele suverane ruseşti îngheţate în Occident pentru a ajuta Kievul. Rusia spune că acest lucru este inacceptabil.
Rusia ar putea fi de acord să se utilizeze 300 de miliarde de dolari din activele suverane îngheţate în Europa pentru reconstrucţia Ucrainei, dar va insista ca o parte din bani să fie cheltuiţi pe cincimea de teritoriu controlată de forţele Moscovei, a relatat Reuters în februarie.
Ucraina doreşte ca toate cele 300 de miliarde de dolari din activele sechestrate să fie vărsate în reconstrucţia postbelică.
Etichete: acord de pace, Rusia,
