Cum a reușit Maia Sandu să îl învingă pe Igor Dodon. Analiști: Nu e o surpriză

62156142
Agerpres

Maia Sandu (PAS) a câştigat cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, obţinând 57,75% din voturi, faţă de 42,25% obţinute de actualul şef al statului, socialistul Igor Dodon, după centralizarea proceselor verbale din toate secţiile de votare.

Candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a obţinut, duminică, în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, peste 90% din voturile exprimate de cetăţenii moldoveni din diasporă.

Potrivit datelor comunicate de Comisia Electorală Centrală (CEC), Maia Sandu a întrunit 92,94% din totalul voturilor exprimate în cele 139 de secţii de votare constituite în străinătate.

Candidatul PAS a fost susţinut de 243.605 din totalul celor 262.103 care au votat în afara teritoriului Republicii Moldova, în timp ce actualul preşedinte al statului, Igor Dodon a avut susţinerea a doar 18.498 cetăţeni moldoveni din diasporă, ceea ce înseamnă 7,06%.

Pe de altă parte, Igor Dodon a obţinu peste 85% din voturi în Transnistria, adică de 31.071 alegători. Aici, Maia Sandu a fost votată de doar 4.413 cetăţeni cu drept de vot din stânga Nistrului, ceea ce reprezintă 14,2%.

În total, Maia Sandu a întrunit 943.486 (57,75%) din totalul celor 1.633.625 voturi valabile exprimate, în timp ce contracandidatul său, Igor Dodon a înregistrat 690.139 voturi (42,25%).

Datele comunicate de CEC sunt preliminarii, ele urmând a fi validate după transmiterea către autoritatea electorală a buletinelor de vot şi a proceselor-verbale în original.

A câștigat electoratul pro-european

 

 

Maia Sandu a câştigat scrutinul prezidenţial "pentru că a reuşit să aducă de partea ei tot electoratul pro-european cu toate nuanţele din Republica Moldova", afirmă analistul de politică externă Dan Dungaciu.

"Maia Sandu a făcut ceea ce n-a reuşit în 2016. În 2016, Maia Sandu n-a reuşit să aducă alături de ea tot electoratul pro-european de toate nuanţele din Republica Moldova, a ratat electoratul PDM-ului, Partidul Democrat din Republica Moldova (...). În Republica Moldova, jumătate este spre Vest, jumătate se uită spre Est, iar pachetul de control, ca să zic aşa, îl are acest partid generic numit Partidul Democrat din Republica Moldova, în vremea lui Plahotniuc, care este partidul familiilor mixte care n-are orientare strategică. Acest partid nu este nici până la capăt cu Estul, nici până la capăt cu Vestul", este de părere Dungaciu, citat de Agerpres.

De asemenea, Maia Sandu a fost susţinută şi de voturile celor doi lideri unionişi şi de diaspora. "Diaspora în Republica Moldova este mai diferită în opţiuni electorale şi decât diaspora din România. S-ar putea ca pe termen scurt, mediu şi lung în România să asistăm la faptul că pachetul de control al alegerilor prezidenţiale să se mute în Occident. N-ar fi rău pentru Republica Moldova", crede Dungaciu.

El apreciază că Igor Dodon a fost un candidat slab. "Dodon este un Voronin în pantaloni scurţi. A fost totdeauna un secund - secundul lui Voronin, secundul lui Plahotniuc şi, când a fost lăsat singur, cum a fost acum lăsat singur, evident că a capotat", consideră Dan Dungaciu.

Dungaciu crede că actualul preşedinte al ţării vecine "va încerca o tranziţie lină". "După părerea mea, clopotele politice au sunat pentru Dodon. El nu mai este un lider credibil. Pe cine vor pune socialiştii? Nu au un lider credibil în acest moment", adaugă expertul.

De asemenea, el vorbeşte şi despre perspectiva din viitorul apropiat pentru Republica Moldova.

"Vine iarna. Republica Moldova este întotdeauna în buza prăpastiei. A fost totdeauna aşa. Cine va finanţa iarna? Cine va finanţa Republica Moldova? Federaţia Rusă? Nu. Dacă ar fi putut, ar fi făcut-o pe vremea lui Dodon. Cum o să îi dea Federaţia Rusă bani Maiei Sandu? România, Uniunea Europeană? Toate lucrurile acestea sunt delicate, pentru că tu nu poţi să finanţezi un Guvern sau o majoritate parlamentară care ar fi explicit împotriva Maiei Sandu", mai spune Dan Dungaciu.

Un mandat clar popular pentru reformă

 

Scorul obţinut de Maia Sandu este "un mandat clar popular pentru reformă", apreciază și analistul politic Radu Magdin.

"Este foarte greu să frustrezi o majoritate a populaţiei, încercând să creezi o majoritate artificială care să ţină până la următoarele alegeri parlamentare normale, adică în trei ani", consideră el.

Specialistul spune că victoria de la prezidenţialele din Republica Moldova nu este surprinzătoare şi vorbeşte de evenimentele dintre cele două tururi de scrutin.

"Preşedintele încă în funcţie, Dodon, a comis o serie de greşeli din punct de vedere al comunicării politice. A atacat diaspora şi a fost agresiv faţă de contracandidat, pe ultima sută de metri, răspunsul din partea populaţiei fiind enervare şi mobilizare", a arătat analistul politic.

Potrivit lui, scorul obţinut de Maia Sandu "este o mare victorie, ca simbolism, pentru cauza femeilor în politică", dar în primul rând e dovadă a competenţei acesteia.

"Să nu uităm că, dincolo de ştampile de gen, Maia Sandu este în primul rând un om politic foarte competent şi un om politic care a comunicat foarte bine în această campanie şi care a inspirat speranţă. Este o victorie în primul rând pentru omul politic şi celebrăm femeia politică. Dar a câştigat în primul rând pentru că este un om politic competitiv. Nu a fost atât o opţiune între un bărbat şi o femeie, ci dintre un om politic onest, competent şi un adversar al său pe care populaţia nu l-a mai votat", consideră Radu Magdin.

Articol recomandat de sport.ro
Viral! Iubita l-a pus într-o postură jenantă chiar la prezentarea oficială
Viral! Iubita l-a pus într-o postură jenantă chiar la prezentarea oficială
Citește și...
Cine este Maia Sandu, prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova

Maia Sandu, candidata partidului pro-european Acțiune și Solidaritate, va fi prima femeie președinte a Republicii Moldova. Ea a câştigat cel de-al doilea tur al alegerilor cu 57,75% din voturi, faţă de 42,25% obţinute de socialistul Igor Dodon.

Ungaria şi Polonia vor să se opună prin veto bugetului UE. Cauza: condiţionarea fondurilor de statul de drept

Ungaria şi Polonia ar urma să se opună prin veto viitorului buget al UE din cauza propunerii de a condiţiona alocarea de fonduri comunitare de respectarea statului de drept, relatează Reuters.

Ministrul german al Economiei: „Nu ne putem permite un yo-yo, deschizând şi închizând economia întruna”

Autorităţile franceze şi germane îşi avertizează cetăţenii că măsurile anti-pandemie le vor afecta vieţile şi în următoarele 4-5 luni.

Recomandări
Două drone UAV, distruse de Armata Română în zona Neptun Deep. Au fost găsite în derivă în Marea Neagră

Două drone UAV, tip Gerbera, au fost distruse în această după-amiază de scafandrii EOD ai Armatei Române, în zona economică exclusivă, la ~90NM distanță travers de Constanța, în zona Neptun Deep, a anunțat Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării.

România se pregătește să închidă și Reactorul 2 de la Cernavodă. De unde luăm energie și cum e afectată populația

Criza din energie ia amploare. Estimările actuale ale debitelor Dunării arată că joi dimineață ar putea fi oprit și cel de-al doilea grup de la Cernavodă. Pregătirile au început deja, pentru ca deconectarea să fie una controlată. 

Pîslaru: Zilele următoare sunt decisive pentru Legea salarizării. „Am primit mandat să închid discuțiile cu sindicatele”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că, în urma discuţiilor care au avut loc, marţi seară, la Palatul Cotroceni, pe tema proiectului legii salarizării unitare nu s-a ajuns la un acord.