O cifră în uşoară creştere în ultimii 10 ani, aceasta fiind de 36% în 2016, potrivit unui sondaj realizat după valul de atacuri islamiste din 2015, faţă de 25% în 2000.
"Această tendinţă reflectă o schimbare de mentalitate, alimentată de temeri colective şi de instrumentalizarea securităţii naţionale", a subliniat Luc Belliere, preşedintele ACAT-Franţa, într-un comunicat.
Sondajul relevă o "diviziune politică" foarte pronunţată în ceea ce priveşte acceptarea torturii: "77% dintre simpatizanţii de stânga o consideră încă inacceptabilă, comparativ cu doar 38% dintre susţinătorii Adunării Naţionale (RN) şi Reconquete", două partide de extremă dreapta.
"Toleranţa faţă de tortură se bazează parţial pe o credinţă persistentă în eficacitatea sa în obţinerea de mărturisiri, informaţii sau prevenirea terorismului", explică studiul.
Pentru unul din doi francezi, tortura este "eficientă" în prevenirea unui act terorist. 57% cred că tortura "permite obţinerea de mărturisiri", iar 46% cred că permite obţinerea de "informaţii fiabile", deşi "studii empirice" au demonstrat contrariul, adaugă sondajul.
Aproape şase din zece persoane chestionate (59%) cred, de exemplu, că este "justificat în unele cazuri" ca un ofiţer de poliţie să folosească şocuri electrice împotriva unei persoane suspectate că a plantat o bombă gata să explodeze, în timp ce 92% recunosc această metodă ca fiind un act de tortură.
Aproape jumătate dintre francezi (49%) consideră că au fost comise acte de tortură de către forţele de ordine din Franţa, o cifră care a scăzut: aceasta era de 57% în aprilie 2016 şi de 76% în septembrie 2000.
Sondajul a fost realizat prin intermediul unui chestionar online în perioada 26 noiembrie - 1 decembrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.502 persoane cu vârsta de 18 ani şi peste.
