„Mai bine să fii plictisit decât rănit”. Copiii din Ucraina, forţaţi să se ascundă în subteran, în medie, peste 38 de zile

Data publicării: 22-02-2023 | 12:24

Data actualizării: 12-08-2025 | 13:47

Copiii din Ucraina au stat în subteran, în medie, peste 38 de zile, de când a început războiul, potrivit unui studiu realizat de organizaţia Salvaţi Copiii, citat de Agerpres.

Mihaela Ivăncică

„Copiii din Ucraina au fost forţaţi să se ascundă în subteran pentru o medie de aproximativ 920 de ore în ultimul an, echivalentul a 38,3 zile sau mai mult de o lună", arată organizaţia.

Salvaţi Copiii subliniază că stresul vieţii de zi cu zi sub bombardamente afectează sănătatea mintală şi psihosocială a copiilor şi adulţilor. În acest context, conform sursei citate, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că una din cinci persoane care se confruntă cu conflicte prezintă un risc ridicat de a dezvolta o formă de tulburare mintală, simptomele devenind mai severe pe măsură ce ostilităţile continuă.

Mărturiile copiilor din Ucraina

Reprezentanţii organizaţiei care lucrează pentru protejarea copiilor din Ucraina au făcut publice câteva mărturii ale copiilor nevoiţi să petreacă ore în subteran, de teama atacurilor cu rachete.

„Când este o alarmă aeriană, noi, elevii seniori – clasele a IX-a până la a XI-a – mergem la primărie. Acolo e amenajat un buncăr. Până la buncăr ne ia cinci minute dacă alergăm sau 15 minute dacă mergem agale. Dar întotdeauna m-am întrebat în cât timp aş ajunge la adăpost dacă alarma porneşte în timpul unei pene de curent, când nu porneşte sirena, dar începe un atac cu rachete... A durat 47 de secunde”, a povestit Sofia.

Nu toată lumea are acces la un buncăr echipat şi complet mobilat şi mulţi continuă să se adăpostească în subsolurile adesea reci ale blocurilor rezidenţiale sau ale altor clădiri.

„Se îmbracă, ies afară, ocolesc instituţia şi coboară la adăpost ... Copiilor le ia aproximativ 3 minute să se pregătească să coboare”, spune Svitlana, o profesoară de grădiniţă din Dnipro, care împreună cu colegii ei, trebuie să evacueze în jur de 200 de copii — mulţi dintre ei cu nevoi speciale, de fiecare dată când se declanşează sirena.

Pentru a reduce stresul provocat de sirene, profesorii au inventat uneori jocuri pentru a îi pregăti pe copii pentru situaţii de urgenţă şi i-au instruit cum să se adăpostească rapid, iar subsolul grădiniţei este echipat pentru desen, joacă şi dans, fiecare elev având acolo o boxă cu un rucsac de urgenţă plin cu apă, gustări, haine călduroase şi jucării preferate.

În oraşe mai mari, precum Kiev, familiile îşi duc copiii în parcări subterane sau în staţii de metrou. Unii dintre ei şi-au instalat chiar şi corturi în aceste pasaje subterane în primele etape ale războiului. Mersul la metrou odată cu lansarea rachetelor este acum un obicei pentru multe familii.

„Mă joc pe smartphone în timpul alarmelor. Pot să îmi fac temele dacă este în timpul semestrului. Stăm în subteran pentru că sunt lansate rachete asupra noastră, şi este mai bine să stăm aici pentru siguranţa noastră. Este plictisitor. Dar mai bine să fii plictisit decât rănit”, povesteşte Olena, în vârstă de 12 ani, din Kiev.

Pericolul cu care se confruntă copiii zilnic

Noul raport al Organizaţiei Salvaţi Copiii arată "pericolul grav şi constant" cu care se confruntă în fiecare zi băieţii şi fetele din Ucraina şi subliniază suferinţa psihologică provocată de confruntarea cu violenţa, de separarea de familie şi prieteni, strămutare şi de lipsa accesului la educaţie.

Salvaţi Copiii solicită părţilor în conflict să îşi respecte obligaţiile în temeiul dreptului internaţional umanitar şi al drepturilor omului şi să se asigure că civilii şi bunurile civile, în special cele care afectează copiii, cum ar fi casele, şcolile şi spitalele, sunt protejate împotriva atacurilor. Responsabilii pentru încălcări ale drepturilor copiilor trebuie traşi la răspundere, consideră reprezentanţii organizaţiei.

Nevoile pe care familiile ucrainene nu le pot acoperi

Potrivit analizei Salvaţi Copiii realizate în 2022, la care au participat cetăţeni ucraineni, dintre care 87% reprezentanţi legali ori rude ale copiilor refugiaţi din Ucraina şi aflaţi în România, beneficiari ai programelor de sprijin Salvaţi Copiii, nevoile pe care familiile ucrainene le resimt şi pe care nu le pot acoperi sunt legate de: costurile medicale şi accesul la servicii medicale (62%), ceea ce înseamnă procurarea de medicamente, sprijin psihosocial pentru copii şi adulţi, protecţia medicală a copiilor cu afecţiuni medicale, sprijin pentru înregistrarea copiilor la medicul de familie, oferirea de consiliere şi acompaniere la instituţiile medicale, bunuri non-alimentare (55%), obiecte de uz imediat, casnic sau personale (îmbrăcăminte, încălţăminte) sau destinate comunicării prin telefon, alte cumpărături cotidiene etc.

Pe listă se mai regăsesc: plata chiriei (46%) sau a utilităţilor pentru locuinţele în care se află în diferite localităţi ale ţării, realizarea de economii pentru cheltuieli neprevăzute (40%), cheltuielile destinate îngrijirii şi educaţiei copiilor (32%), cum ar fi rechizitele, tabletele şcolare ori alte lucruri specifice activităţilor recreative, procurarea hranei zilnice (26%), cheltuielile de transport (26%), inclusiv combustibil ori întreţinerea maşinilor proprii, produse igienico-sanitare pentru copii şi ceilalţi membri de familie (19%), procurarea apei (8%).

Urmărește Știrile PRO TV pe canalul de social media preferat: