Condiția pusă de Putin pentru a lăsa trupele de menținere a păcii în Ucraina. „Coaliţia voinţei”, reuniune la Bruxelles
Principalii aliaţi ai Ucrainei se întâlnesc joi la sediul NATO din Bruxelles pentru a continua să stabilească detaliile unei misiuni de menţinere a păcii trimise în Ucraina în cazul unui acord de pace cu Rusia.
Aliaţii nu vor mai fi conduşi de SUA, ci de ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, şi de omologul său britanic, John Healey, care se vor întâlni cu colegii lor, miniştri ai apărării, din aşa-numita „coalition of the willing” (coaliţia celor dispuşi), care include multe ţări europene, Canada şi Australia, dar nu şi Statele Unite, nptează Politico, citat de News.ro.
Şefii de stat major din Regatul Unit şi Franţa au fost în Ucraina săptămâna trecută şi şi-au informat omologii despre discuţiile avute la începutul acestei săptămâni, potrivit Ministerului francez al Forţelor Armate.
Aceste întâlniri contribuie la concretizarea a ceea ce Kievul ar dori de la o misiune de menţinere a păcii - un lucru pe care îl consideră esenţial pentru a împiedica Rusia să atace din nou, mai ales că SUA şi alte ţări au blocat speranţele Ucrainei de a fi invitată să adere la NATO.
Aliații Ucrainei pregătesc scenarii pentru finalul războiului
„Discutăm despre prezenţa trupelor străine pe uscat, aerian şi pe mare. Apărarea aeriană, precum şi alte chestiuni strategice delicate. Partenerii noştri înţeleg de ce are nevoie Ucraina. Există unele puncte geografice sensibile în care am dori să avem un backup”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru POLITICO în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, vinerea trecută, după întâlnirea cadrelor militare ucrainene, franceze şi britanice. „Am discutat nu numai despre numărul de trupe, ci şi despre problema mandatului acestor trupe şi, de asemenea, despre infrastructură. Datele, înţelegerea momentului discuţiilor în care putem conta efectiv pe un contingent sunt importante pentru mine”, a spus Zelenski, adăugând că se aşteaptă să obţină clarificări în decurs de o lună.
Preşedintele SUA, Donald Trump, face presiuni asupra Ucrainei şi Rusiei să înceteze luptele şi să ajungă la un acord de pace. Ucraina este de acord, dar Rusia a încălcat încetarea parţială a focului convenită luna trecută, până acum fără consecinţe din partea preşedintelui SUA.
În jur de 10 ţări ar putea fi dispuse să se alăture coaliţiei şi să trimită trupe în Ucraina, a declarat reporterilor Pavlo Palisa, şeful adjunct al biroului lui Zelenski şi principalul său consilier pentru apărare.
„Se vorbeşte, de asemenea, despre participarea ţărilor baltice şi nordice. În orice caz, acest lucru poate fi pus în aplicare prin acorduri bilaterale cu fiecare ţară membră a coaliţiei”, a declarat Palisa.
Cu toate acestea, multe ţări, inclusiv Marea Britanie, sunt reticente în a-şi trimite soldaţii în Ucraina fără niciun fel de sprijin din partea SUA - cunoscut sub numele de backstop - inclusiv sprijin aerian, logistică şi informaţii, ceea ce este puţin probabil sub administraţia Trump.
Rusia respinge prezența trupelor occidentale fără un mandat ONU
Între timp, Rusia spune că orice desfăşurare de trupe aliate fără un mandat al Organizaţiei Naţiunilor Unite ar fi inacceptabilă.
Dezbaterea în rândul aliaţilor europeni ai Ucrainei este dacă forţele pe care le-ar trimite ar fi suficient de mari pentru a descuraja un atac rusesc. Cu toate acestea, Kievul este încrezător că acest proces este în plină desfăşurare.
„Singura întrebare este în ce format va fi implementat acest lucru. Acesta este motivul pentru care discuţiile sunt în curs de desfăşurare: Există viziunea noastră de bază şi există viziunea partenerilor noştri bazată pe capacităţile lor. După ce toate detaliile sunt convenite, vom putea trece la o conversaţie mai substanţială”, a declarat Palisa. „Înţelegem foarte bine că, pentru a lua astfel de decizii, este necesară sincronizarea componentelor militare şi politice. Numai după aceea putem trece mai departe”, a adăugat Palisa.
Ucraina are în prezent una dintre cele mai capabile şi mai mari armate din Europa, care reprezintă cea mai puternică garanţie a securităţii sale. Dar cu intrarea în NATO blocată, are nevoie de trupe aliate pe teren pentru a menţine pacea şi a descuraja Rusia. În cel mai rău caz al unui atac rusesc, aceşti soldaţi ar fi implicaţi în orice luptă viitoare.
„Ucraina are viziunea sa cu privire la desfăşurarea acestor forţe care vor acţiona ca garanţi ai securităţii. Toate aceste aspecte trebuie încă discutate, convenite şi verificate atât la nivel politic, cât şi militar”, a declarat Palisa.
Kievul cere, din nou, garanții de securitate
Ucraina consideră, de asemenea, că orice trupe occidentale trimise în Ucraina vor fi însoţite de o apărare aeriană extinsă şi de alte măsuri de protecţie care vor contribui, de asemenea, la menţinerea siguranţei ucrainenilor.
„De exemplu, dacă o brigadă franceză intră într-o anumită zonă de teritoriu, chiar dacă este desfăşurată cu o densitate minimă - de exemplu, trei soldaţi pe kilometru - va trebui totuşi să asigure o acoperire aeriană. Acesta este un standard al planificării militare”, a arătat Palisa.
O brigadă are de la 3.000 la 5.000 de soldaţi. Iar asta înseamnă mai multe sisteme de apărare aeriană, capacităţi de război electronic, interacţiune mai coordonată cu aviaţia, protecţie pentru orice forţă navală străină, logistică fiabilă şi aşa mai departe.
„Aceasta este o problemă complexă care necesită o planificare atentă, luând în considerare mulţi factori. La acest lucru se lucrează în prezent”, a explicat Palisa.
La o zi după reuniunea „coaliţiei voinţei”, NATO găzduieşte Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, un grup creat de americani pentru a organiza ajutorul militar pentru Ucraina. Marea Britanie şi Germania vor prezida reuniunea, iar secretarul american al apărării, Pete Hegseth, se va alătura prin teleconferinţă.
Etichete: NATO, vladimir putin,
Dată publicare:
