Organizatia pentru drepturile omului Amnesty cere Romaniei sa faca lumina in cazul inchisorilor CIA
Guvernele tarilor europene care au participat la programul secret de detentie al CIA trebuie sa actioneze pentru a-i aduce in fata justitiei pe cei responsabili, cere organizatia pentru drepturile omului Amnesty International, mentionand si Romania.
"Guvernele statelor europene care au cooperat in programul secret al CIA privind detentia, interogarea si operatiuni de tortura, in cadrul razboiului SUA impotriva terorismului, trebuie sa actioneze urgent pentru a-i aduce in fata justitiei pe cei responsabili, ca urmare a raportului Senatului american privind activitatile Agentiei Centrale de Informatii", cere Amnesty International intr-un comunicat oficial.
"Fara ajutor european, Statele Unite nu ar fi putut efectua atatia ani in secret operatiuni privind detentia si acte de tortura. Raportul senatorial american arata foarte clar ca guvernele statelor europene au fost esentiale pentru succesul operatiunilor CIA, iar dovezile aparute in ultimii zece ani indreapta atentia spre aliatii europeni", afirma Julia Hall, expert Amnesty International in Drepturile omului si Combaterea terorismului.
"Vremea negarilor si a incercarilor de acoperire a trecut. Guvernele nu se mai pot baza pe argumente lipsite de fundament privind siguranta nationala si pe pretentii referitore la secrete de stat pentru a ascunde rolurile jucate in acte de tortura si in disparitia unor oameni. A venit vremea sa li se faca dreptate tuturor celor care au avut de suferit din cauza practicilor oribile - precum simularea inecului, agresiuni sexuale, simulari de executii - care au caracterizat aceste operatiuni ilegale de combatere a terorismului", adauga Julia Hall.
Amnesty International solicita actiuni din partea statelor europene, mentionand Romania, Lituania, Polonia, Marea Britanie, Macedonia si Germania.
Referindu-se la Romania, Amnesty International precizeaza: "Dupa ani de negari, un fost sef al unui serviciu de informatii si consilier al presedintelui de la acea vreme a admis recent ca serviciile secrete au permis Statelor Unite sa deschida unul sau doua centre secrete de detentie. El a atribuit aceasta cooperare eforturilor Romaniei pentru aderarea la NATO. Raportul Senatului SUA face referire la acest centru utilizand culoarea negru, iar detaliile sunt conforme cu informatiile publice despre un centru secret al CIA din Romania. S-a relatat ca Romania a primit milioane de dolari de la Administratia SUA. Autoritatile romane au anuntat lansarea unei investigatii si cer versiunea intreaga a raportului Senatului SUA".
Senatul american a prezentat in decembrie 2014 versiunea publica a raportului privind tehnicile de interogare utilizate de CIA. Conform documentului, Agentia Centrala de Informatii din SUA a utilizat metode "brutale", de multe ori "ineficiente", pentru interogarea suspectilor de terorism, inducand in eroare constant Presedintia si Congresul privind informatiile obtinute. "in multe cazuri, au fost utilizate imediat cele mai agresive tehnici de interogare, in serie si fara oprire", precizeaza raportul. "Privarea de somn implica tinerea detinutilor in stare de veghe pana la 180 de ore, de obicei in picioare sau in pozitii incomode, chiar si cu mainile legate deasupra capului", adauga documentul, precizand ca un suspect de terorism a murit de hipotermie dupa ce a fost tinut "partial dezbracat" pe o podea de beton. Conform raportului, alti detinuti au fost legati la ochi si tarati pe coridoarele penitenciarelor in timp ce erau loviti cu picioarele si pumnii de gardieni. Multi detinuti supusi tehnicilor brutale de interogare au suferit halucinatii, stari paranoice, insomnii ori au avut tendinta de a se automutila. Abu Zubaydah, unul dintre liderii retelei teroriste Al-Qaida, a devenit inconstient dupa ce a fost supus tehnicii simularii inecului, precizeaza autorii raportului.
Versiunea publica a raportului Senatului SUA a secretizat o serie de date, inclusiv numele tarilor care au gazduit inchisori secrete ale CIA. Potrivit unor surse citate de Washington Post, numele de cod al centrului de detentie construit de CIA in Romania este "BLACK" ("NEGRU"). Polonia are culoarea "albastru", Lituania, "violet", iar Thailanda, "verde". Pornind de la aceasta informatie, din document ar rezulta ca Agentia Centrala de Informatii din SUA a semnat, in anul 2002, un acord cu o institutie decizionala de rang inalt din Romania (neidentificata in versiunea publica a documentului) pentru gazduirea unei inchisori secrete a CIA. Fondurile oferite pentru constructia centrului de detentie au fost de ordinul milioanelor de dolari. "in anul 2002, CIA a ajuns la un acord cu ... din tara ... pentru a gazdui un centru de detentie. Sediul central al CIA a invitat biroul CIA din tara ... sa identifice modalitati de sustinere a ... in tara ... (...) Primii detinuti CIA au inceput sa fie transferati la Centrul de detentie NEGRU in toamna anului 2003", se arata in raportul Senatului SUA privind tehnicile de interogare utilizate de Agentia Centrala de Informatii. Conform raportului, CIA nu informase Departamentul de Stat despre inchisoarea secreta din Romania, iar ambasadorul american in Romania, Michael Guest, a calificat ca "inacceptabila" aceasta situatie, cerand clarificari si asigurari ca nu vor fi utilizate tehnici brutale de interogare. "in august 2003, ambasadorul american in tara ... a incercat sa ia legatura cu oficiali de la Departamentul de Stat pentru a se asigura ca institutia are cunostinta de existenta centrului de detentie si de potentialul impact asupra politicilor in relatia cu Administratia tarii-gazda (Romania - n.red). Ambasadorului american i s-a raspuns de catre biroul local CIA ca acest lucru nu este posibil si ca nimeni de la Departamentul de Stat, nici macar secretarul de Stat (Colin Powell - n.red), nu fusese informat despre existenta inchisorii CIA in aceasta tara. Catalogand drept «inacceptabila» atitudinea CIA, ambasadorul a cerut un document semnat cel putin de catre consilierul prezidential american pentru Securitatea nationala prin care sa fie descrise atributiile programului, inclusiv o pozitie din care sa reiasa ca tehnicile de interogare utilizate de CIA respectau standardele legale si drepturile omului (...)", mentioneaza raportul.
Din document rezulta ca in inchisoarea CIA din Romania au fost detinuti suspecti importanti, printre care s-au numarat Khaled Sheikh Mohammed, considerat principalul organizator al atentatelor din 11 septembrie 2001, Janat Gul, un lider operativ al retelei Al-Qaida, Hassan Ghul, combatant al organizatiei teroriste, Abu Faraj al-Libi, numarul trei in ierarhia gruparii, si Abd al-Rahim al-Nashiri, un saudit implicat in atacul asupra navei militare USS Cole.
Un raport al Consiliului Europei prezentat in 2006 confirma existenta unui centru secret de detentie al CIA in Romania, in cadrul programului Agentiei Centrale de Informatii de "extradari extraordinare" vizand suspecti de terorism. in decembrie 2011, organizatia Amnesty International a cerut Romaniei sa redeschida investigatia privind centrul de detentie al CIA, dupa ce presa internationala a dezvaluit ca inchisoarea ar fi fost in Bucuresti. in octombrie 2013, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care cerea autoritatilor romane declansarea rapida a unei anchete "independente, impartiale, detaliate si eficiente" privind implicarea Romaniei in programul inchisorilor CIA. in replica, premierul Victor Ponta declara ca autoritatile romane vor studia rezolutia PE si vor face tot ce e normal pe plan european sau international. "Sincer, nu stiu despre ce inchisori este vorba si, in mod sigur, cred ca s-au intamplat cu mult inainte de a ma apropia eu de functia de prim-ministru. O sa studiem ce s-a decis si vom face tot ceea ce e normal pe plan european sau international", spunea Victor Ponta in octombrie 2013. Pe 17 septembrie 2013, fostul consilier prezidential Ioan Talpes a fost audiat la Parchetul instantei supreme, in calitate de martor, in dosarul in care Muhammad al-Nashiri a reclamat presupusa detinere a sa intr-o inchisoare CIA din Romania. In mai 2012, avocatul sauditului suspectat de terorism a inaintat in numele acestuia o plangere penala procurorului general al Romaniei, in care reclama detentia secreta, rele tratamente aplicate clientului sau, precum si procedura de extradare. in august 2012, Open Society Justice Initiative (Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa) a depus o reclamatie in numele lui Abd al Rahim al-Nashiri impotriva Romaniei la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO).
