Centrala nucleară Zaporojie a fost „complet deconectată” de la reţeaua electrică, anunţă operatorul ucrainean

62279510

Centrala nucleară Zaporojie, cea mai mare din Europa, aflată sub controlul armatei ruse şi vizată de mai multe bombardamente, este "complet deconectată" de la reţea, după avarierea liniilor de comunicaţie, a anunţat joi operatorul ucrainean Energoatom.

Ultimele două reactoare în funcţiune ale centralei Zaporojie au fost oprite după ce incendii din apropiere au avariat liniile electrice, precizează Energoatom.

Incendiile au izbucnit în gropile de cenuşă ale unei termocentrale pe cărbune din apropierea centralei şi au afectat liniile electrice care conectează centrala de reţeaua electrică ucraineană. Aprovizionarea cu electricitate a centralei nucleare este asigurată de respectiva termocentrală.

Cele două reactoarele ale centralei aflate în funcţiune au fost deconectate de la reţea. În consecinţă, acţiunile agresorilor au provocat o deconectare totală a centralei nucleare Zaporojie de la reţeaua electrică, pentru prima dată în istoria ei”, a subliniat grupul de stat Energoatom pe Telegram.

Sistemele de securitate ale centralei funcţionează normal şi în prezent se încearcă reconectarea unuia dintre reactoare la reţeaua electrică, mai afirmă compania ucraineană.

Kievul şi Moscova se acuză reciproc de trei săptămâni de bombardamente asupra acestei centrale, stârnind temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Centrala Zaporojie se află sub controlul trupelor ruse, dar este operată de personal ucrainean.

Risc maxim la centrala nucleară Zaporojie. Cinci lucruri pe care trebuie să le știi despre colosul nuclear

Centrala, aflată pe teritoriul controlat de Rusia, a fost bombardată și săptămâna trecută. Moscova dă vina pe forțele ucrainene pentru bombardamentele intense.

Ce trebuie să știm despre centrala de la Zaporojie, de când Rusia a invadat Ucraina

Centrala de la Zaporojie se află la 550 de kilometri de Kiev și 200 de kilometri de Crimeea, peninsula anexată de ruși în 2014.

Forţele ruse au ocupat zona din jurul centralei Zaporojie în martie, la scurt timp după ce Rusia a trimis zeci de mii soldaţi în Ucraina. Centrala, încă operată de personal ucrainean, rămâne aproape de linia frontului şi a fost lovită de obuze de mai multe ori în ultimele săptămâni, stârnind temeri asupra unui dezastru nuclear.

Din 5 august, Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardamente, în contextul în care tirurile au lovit o dată aproape de o clădire de stocare de material radioactiv şi altă dată au provocat oprirea automată a unui reactor.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat soldaţii ruşi care direcţionează focul asupra centralei sau o folosesc ca bază pentru a trage de acolo că vor deveni o „ţintă specială” pentru forţele ucrainene.

Loviturile care au vizat recent centrala, declanşând temeri privind o catastrofă nucleară, au provocat o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU.

Dacă un obuz ar penetra structura de siguranță a unuia dintre reactoare, consecințele ar fi catastrofale. Nu neapărat explozia în sine, ci norul radioactiv care s-ar forma ulterior, care poate fi purtat de vânt prin Europa și Asia.

Potrivit experților, în eventualitatea unei explozii vor avea loc evacuări pe scară largă a populației după generarea unui nor radioactiv, care nu este vizbil, dar este detectabil cu aparatura de specialitate, și cel mai probabil efectele devastatoare vor fi simțite peste mai mulți ani. Pot fi expuneri acute la radiații ale populație, pe moment, dar pe termen lung, o evoluție ale afecțiunilor cancerigene.

Apoi, din cauza poziției geografice a centralei de la Zaporojie, un val radioactiv ar putea ajunge în toate colțurile Europei. Pentru că este situată în centrul Europei, indiferent cum va sufla vântul, tot vor exista oameni contaminați. Nu se pot face astfel de predicții la acest moment, dar riscul cel mai mare îl reprezintă activitățile militare din apropierea centralei.

 

Articol recomandat de sport.ro
Prezentatoarea BBC, moment viral pe internet: ”Am avut o mică problemă”
Prezentatoarea BBC, moment viral pe internet: ”Am avut o mică problemă”
Citește și...
Europa va fi lovită de un nou val de caniculă în luna august. Zonele unde temperaturile pot ajunge la 45 de grade Celsius

Europa se pregătește pentru un nou val de căldură care ar putea intra în istorie. După trei episoade severe de caniculă, un al patrulea val de căldură de lungă durată avansează din nordul Africii spre continent.

Péter Magyar a cerut companiilor să reducă voluntar consumul de energie după oprirea centralei nucleare de la Paks

Centrala nucleară Paks din Ungaria ar putea rămâne închisă timp de săptămâni întregi, din cauza nivelului prea scăzut al apei din Dunăre, a declarat vineri prim-ministrul Péter Magyar, relatează Reuters şi MTI.

NATO analizează trimiterea de arme nucleare suplimentare în Europa. Mai multe state de la granița cu Rusia sunt vizate

NATO intenţionează să-şi extindă descurajarea nucleară în Europa în lumina ameninţărilor din partea preşedintelui rus Vladimir Putin, potrivit unor informaţii obţinute de dpa.

Recomandări
Criza din Ceuta s-a agravat după valul de migranți care a năvălit în exclava iberică. Sanchez invocă suveranitatea Spaniei

Departamentul spaniol pentru Securitate Naţională a declarat vineri pe site-ul său că, potrivit estimărilor Ministerului de Interne, peste 49.000 de persoane ar fi intrat ilegal în ţară în decurs de 24 de ore, dar estimarea a fost ulterior ştearsă.

Sorin Grindeanu: „Dacă vom avea un guvern, va fi unul care va trece nu cu o largă majoritate”

Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat vineri că, dacă vom avea un guvern, va fi unul care va trece nu cu o largă majoritate şi, ori că e un guvern format în jurul PNL, USR, AUR sau în jurul PSD, ambele ar trece la limită, de 240 de voturi. 

Eurostat: Peste jumătate dintre români nu și-au permis în 2025 o vacanță de o săptămână. Ce țară se află la polul opus

România rămâne pe primul loc în UE la un clasament nedorit: 61,4% dintre persoanele de peste 16 ani nu și-au permis în 2025 o vacanță de o săptămână. Procentul este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene, potrivit Eurostat.