Insulele din lacul de acumulare Vyshnevolotskoye, în regiunea Tver, la nord-vest de Moscova, erau cândva populare printre localnici pentru pescuit și cules de fructe de pădure. După ce partea de nord a lacului de acumulare a fost desemnată „monument natural” în 2023, accesul pe multe dintre insule, inclusiv pe insula Lisy, unde se află acum Centrul de Fiziologie Experimentală, a fost restricționat, relatează rferl.org.
Systema și Serviciul rusesc al RFE/RL au stabilit că șeful centrului, Vladimir Maksimov, este un fost oficial al Institutului Central de Cercetare nr. 48 al Ministerului rus al Apărării, principalul dezvoltator din țară de sisteme defensive împotriva armelor biologice.
Institutul a fost inclus pe lista neagră a Statelor Unite în 2020, alături de alte două institute rusești, pentru că ar fi continuat programe privind armele biologice și chimice.
Separat, agenția federală de care aparține noul centru de pe insula Lisy a apărut în investigațiile privind otrăvirea politicianului rus de opoziție Aleksei Navalnîi și a fostului ofițer al GRU rus Serghei Skripal cu un agent neurotoxic de tip Noviciok.
„Experimente cu virusuri periculoase”
Deși a fost în mare parte neutilizată de guvernul rus în ultimele decenii, insula Lisy are deja o istorie bogată de cercetări științifice privind bolile infecțioase, care precede cele mai recente construcții ale statului de acolo.
În perioada Imperiului Rus, insula a găzduit un laborator veterinar, iar în timpul regimului lui Iosif Stalin în Uniunea Sovietică a funcționat o instalație pentru „desfășurarea unor experimente acute care implicau boli infecțioase ale animalelor agricole”.
În primăvara anului 2021, cu aproximativ un an înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, așezarea de pe insulă a devenit Centrul de Fiziologie Experimentală, parte a Agenției Federale Medico-Biologice a Rusiei (FMBA), iar acolo a început construirea unuia dintre cele mai noi complexe de laboratoare de cercetare din țară.
Construcția Centrului de Fiziologie Experimentală a fost finalizată în toamna anului 2025, iar imaginile satelitare ale insulei Lisy din iulie 2026 arată o clădire mare, laboratorul, precum și un parc amenajat, spații de cazare pentru personal și oaspeți și o platformă de aterizare pentru elicoptere.
Dar, pe 21 august anul acesta, agenția de informații militare a Ucrainei, HUR, a afirmat că Centrul de Fiziologie Experimentală „experimentează cu virusuri periculoase și alți agenți patogeni în beneficiul forțelor armate [ruse]”.
Systema și Serviciul rusesc al RFE/RL, cunoscut și sub numele de Radio Svoboda, au identificat o legătură cu forțele armate ale Rusiei prin intermediul șefului centrului, Maksimov.
Înainte de a conduce centrul de pe insula Lisy, Maksimov a fost implicat timp îndelungat în cercetări biologice pentru armata rusă.
Judecând după lucrările sale disponibile publicului, el s-a specializat în principal în virusuri exotice și letale care provoacă febre hemoragice, precum Ebola și Marburg. Ambii agenți patogeni au fost considerați în Uniunea Sovietică drept posibile baze pentru dezvoltarea armelor biologice.
Vladimir Maksimov: „Febra hemoragică Ebola... este, în opinia noastră, unul dintre cei mai probabili agenți pentru războiul biologic”, a declarat acesta într-un interviu acordat în 2004 publicației săptămânale rusești Voyenno-Promyshlenniy Kuryer (Curierul Militar-Industrial).
Descris cândva drept un „colonel tânăr și întreprinzător al serviciului medical”, Maksimov a condus unitatea militară rusă 44026, Centrul de Virusologie al Institutului de Microbiologie al Ministerului Apărării, între 1999 și 2006.
În 2008, unitatea 44026, din orașul Sergiev Posad, în apropiere de Moscova, a fost practic redenumită Institutul Central de Cercetare nr. 48 al Ministerului rus al Apărării, despre care agențiile de informații occidentale cred că reunește unele dintre rămășițele programului sovietic de dezvoltare a armelor biologice.
Maksimov a continuat să lucreze la această instalație și în 2008, dar se pare că nu mai ocupa funcția de director.
Într-un interviu acordat în 2005 ziarului Trud, Maksimov a susținut că scopul centrului din Sergiev Posad era unul defensiv.
Vladimir Maksimov: „Contrar celor care ni se atribuie uneori, noi nu ne ocupăm cu «răspândirea morții». Sarcina noastră este exact opusul: să putem lupta împotriva ei”, a spus el.
Systema a găsit o carte de vizită a lui Maksimov, datând din 2022, pe un site de licitații online. El nu a răspuns apelurilor telefonice și mesajelor trimise de RFE/RL pentru a solicita un comentariu.
În 2024, Radio Svoboda a descoperit că centrul din Sergiev Posad trecuse, de asemenea, printr-o extindere majoră după ce președintele rus Vladimir Putin a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.
COVID-19, în centrul unei coincidențe suspecte
Systema și Radio Svoboda au constatat că extinderea instalațiilor de cercetare ale Rusiei de pe insula Lisy și din Sergiev Posad începuse, în esență, la sfârșitul anului 2021, cu câteva luni înaintea invaziei și pe fondul scăderii pandemiei globale de COVID-19.
Atât Institutul Central de Cercetare nr. 48, cât și instituția care supraveghează instalația de pe insula Lisy, FMBA, au fost implicate oficial în dezvoltarea vaccinurilor rusești împotriva COVID-19.
Milton Leitenberg, cercetător la Center for International and Security Studies din cadrul School of Public Policy a Universității din Maryland și expert în programul sovietic de arme biologice, și-a exprimat îndoiala că extinderea cercetărilor a fost răspunsul Moscovei la pandemie.
Milton Leitenberg: „Coincidența dintre datele răspunsului rus de sănătate publică la pandemia de COVID și decizia lui Putin de a invada Ucraina este, desigur, remarcabilă. Cu toate acestea, având în vedere că, cel târziu la jumătatea anului 2021, Putin luase decizia de a invada Ucraina... extinderea cercetărilor rusești privind armele biologice, precum și includerea unor noi laboratoare, precum cel de pe insula Lisy, trebuie privite în acest context.”
În timp ce rolul pe care Rusia ar fi intenționat ca armele biologice să îl joace în război „rămâne un mister”, a spus el, activitatea de dezvoltare ar putea reprezenta ceea ce a numit „o extindere oportunistă” a activității de cercetare biologică, în paralel cu alte sectoare militare.
Leitenberg a spus că numirea lui Maksimov și a altor foști oficiali de rang înalt ai Institutului Central de Cercetare nr. 48 pentru conducerea Centrului de Fiziologie Experimentală pare să fie un argument puternic că noua instalație de pe insula Lisy ar putea reprezenta o extindere a activităților militare, în pofida statutului formal civil al FMBA.
Locația insulei Lisy ar putea fi, de asemenea, relevantă. În perioada sovietică, a spus Leitenberg, amplasarea laboratorului pe o porțiune izolată de uscat, în mijlocul unui lac de acumulare, servea drept măsură de siguranță, oferind un nivel suplimentar de protecție pentru locuitorii din zonă în cazul în care un agent patogen periculos ar fi scăpat.
El și-a amintit, de asemenea, că principalul laborator de testare al programului sovietic de arme biologice de pe insula Vozrojdenia, din Marea Aral, în ceea ce este astăzi Uzbekistanul independent, era la rândul său înconjurat de apă din toate părțile.
„Forțele speciale medicale”
Înființată în 2004, FMBA gestionează numeroase provocări neconvenționale de sănătate publică ale Rusiei. Printre altele, aceasta asigură asistență medicală pentru sportivi și cosmonauți și pentru persoanele care lucrează în orașe închise. De asemenea, răspunde la dezastre și accidente industriale și gestionează incidente radiologice, chimice și biologice.
În 2024, supravegherea agenției a fost transferată de la guvernul rus direct către Putin, o măsură descrisă în parlament drept „decizia corectă”, care „ar contribui la soluționarea problemelor de natură confidențială”.
Putin se întâlnește în mod regulat cu oficialii FMBA, cel mai recent în august, și s-a referit anterior la agenție drept „forțele speciale medicale”.
Într-o investigație din 2020 privind o versiune actualizată a Noviciokului, Systema a descoperit că un institut de cercetare din regiunea Leningrad, aflat sub coordonarea FMBA, producea o serie de suplimente biologice dezvoltate de un centru științific numit Signal.
Ulterior, s-a descoperit că Signal lucrase cu epibatidină, o otravă derivată dintr-o broască din Ecuador care, potrivit unei teorii importante, a fost folosită pentru otrăvirea lui Navalnîi în închisoarea din Arctica, unde acesta a murit subit în februarie 2024.
Oficial, Moscova neagă desfășurarea unor cercetări menite să dezvolte arme biologice și chimice, susținând că cercetările sale se limitează la dezvoltarea unor mijloace de protecție împotriva unei eventuale utilizări a acestora.
Cu toate acestea, investigația privind otrăvirea lui Navalnîi a sugerat că Rusia și-a continuat activitatea de dezvoltare a unor astfel de arme, încălcând convențiile internaționale relevante pe care le ratificase.
