Ce şanse are preşedintele american să obțină râvnitul Premiu Nobel pentru pace? Anul acesta sunt 338 de candidaţi

62559200

Setea de prestigiu internaţional, rivalitatea cu Obama şi poate un strop de provocare: toate acestea se regăsesc în obsesia lui Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, scrie AFP.

„Este mai mult decât timpul ca Donald Trump să primească Premiul Nobel pentru Pace”, a declarat purtătoarea sa de cuvânt, Karoline Leavitt, pe 31 iulie, în timpul conferinţei de presă de rutină de la Casa Albă, stârnind reacţii pe jumătate incredule, pe jumătate ironice din partea adversarilor liderului republican.

Ea a estimat că, de la revenirea sa la putere, pe 20 ianuarie, preşedintele american a patronat încheierea „unui armistiţiu sau acord de pace pe lună”, dând ca exemple medierea sa între India şi Pakistan, Cambodgia şi Thailanda, Egipt şi Etiopia, Rwanda şi Republica Democratică Congo, Serbia şi Kosovo...

Karoline Leavitt a menţionat şi Iranul, unde Trump a ordonat lovituri americane împotriva instalaţiilor nucleare, ca o ilustrare a deciziilor care, în opinia ei, au contribuit la pacea mondială.

Ea a trecut sub tăcere, însă, conflictul din Ucraina sau războiul din Gaza, pe care Trump promisese să le oprească rapid şi unde lucrurile, de fapt, s-au înrăutăţit.

Menţionarea prestigiosului premiu a devenit, pentru unii lideri străini, un semn de bunăvoinţă diplomatică faţă de un preşedinte american care a dat peste cap ordinea internaţională.

NOMINALIZAT PENTRU PACE

Pakistanul, de exemplu, l-a nominalizat pe Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace, la fel ca şi premierul israelian Benjamin Netanyahu.

În timpul unei reuniuni de la începutul lunii iulie, la Casa Albă, o jurnalistă i-a întrebat pe preşedinţii Liberiei, Senegalului, Mauritaniei, Guineei-Bissau şi Gabonului dacă liderul american merită acest premiu.

Ascultând răspunsurile în general măgulitoare ale liderilor africani, Trump, încântat, a mărturisit: „Aş putea face asta toată ziua”.

Mii, chiar zeci de mii de persoane pot propune un nume Comitetului Nobel: parlamentari şi miniştri, unii profesori universitari, membri ai comitetului însuşi, foşti laureaţi...

Nominalizarea trebuie depusă înainte de 31 ianuarie, pentru a fi anunţată în octombrie – anul acesta, pe 10 octombrie.

Profesoara de drept Anat Alon-Beck a propus numele preşedintelui american celor cinci personalităţi care compun comitetul, desemnate de Parlamentul norvegian.

Ea a declarat pentru AFP că a făcut acest lucru datorită „autorităţii extraordinare” şi „talentului strategic” de care, în opinia ei, a dat el dovadă în „promovarea păcii şi asigurarea eliberării ostaticilor” reţinuţi în Fâşia Gaza. Academiciana, care predă la Case Western Reserve University School of Law, a declarat că a acţionat „în calitate de profesoară de drept, dar şi în calitate de cetăţean americano-israelian”.

RIVALITATEA CU OBAMA

Trump însuşi aduce regulat în discuţie acest subiect.

„Orice aş face, nu voi primi Premiul Nobel”, s-a plâns el în iunie pe reţeaua sa Truth Social.

În februarie, în prezenţa lui Benjamin Netanyahu, el a declarat: „Îl merit, dar nu mi-l vor da niciodată”.

„Trump are reputaţia de a fi deosebit de pasionat de recompense şi premii, aşa că ar fi încântat de această recunoaştere internaţională”, a comentat pentru AFP Garret Martin, profesor de relaţii internaţionale la American University. „În plus, de când şi-a declarat ambiţiile prezidenţiale în urmă cu zece ani, se prezintă ca marele adversar al lui Barack Obama”, care a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 2009, subliniază expertul.

Distincţia acordată fostului preşedinte democrat, la doar nouă luni de la preluarea funcţiei la conducerea Statelor Unite, a stârnit şi continuă să stârnească dezbateri aprinse.

„Dacă m-aş fi numit Obama, aş fi primit Premiul Nobel în zece secunde”, a declarat Trump în octombrie 2024, în ultima linie dreaptă a campaniei prezidenţiale.

338 DE CANDIDAŢI. CE ŞANSE ARE TRUMP?

Alţi trei preşedinţi americani au fost onoraţi cu prestigiosul premiu: Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson şi Jimmy Carter.

Premiul a fost acordat şi în 1973 lui Henry Kissinger. Alegerea fostului secretar de stat, considerat în multe ţări ca fiind întruchiparea brutalităţii şi cinismului diplomatic, a fost, de asemenea, foarte criticată.

Lista completă a candidaţilor la Premiul Nobel pentru Pace este confidenţială – cu excepţia anunţurilor individuale ale susţinătorilor lor –, dar numărul acestora este făcut public. În 2025, sunt 338.

Articol recomandat de sport.ro
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Rușii se bat cu pumnii în piept după ce au luat fața Occidentului în Japonia: „Nimeni în lume nu mai face asta”
Citește și...
Zeci de mii de oameni au defilat la Praga pentru drepturi egale. Marșul LGBT+ a fost punctul culminant al festivalului Pride

Zeci de mii de persoane au participat sâmbătă la marşul comunităţii LGBT+ din Praga pentru a cere drepturi egale pentru minorităţile sexuale, informează DPA.

Viktor Orban: Europa Centrală are nevoie de un sistem comun de apărare împotriva migraţiei

„Dacă vrem ca Ungaria să rămână maghiară, trebuie să creăm un sistem comun de apărare central-europeană împotriva migraţiei”, a declarat sâmbătă prim-ministrul ungar Viktor Orban.

Australia, acoperită de cel mai gros strat de zăpadă din ultimele decenii. Mii de case au rămas fără electricitate. VIDEO

Oraşe din estul Australiei au fost acoperite de cel mai gros strat de zăpadă din ultimele decenii. Vremea extremă a provocat inundaţii, a blocat drumuri şi a lăsat mii de locuinţe fără electricitate, după un weekend cu fenomene severe.

Recomandări
România a trecut „linia roșie” a datoriei publice. Consiliul Fiscal avertizează că măsurile de până acum nu ajung

Datoria publică a ajuns la 60,2% din PIB în aprilie 2026, depășind astfel atât pragul stabilit prin tratatele Uniunii Europene, cât și ultimul interval de alertă prevăzut de Legea responsabilității fiscal-bugetare.

Rusia a lovit Kievul cu rachete balistice imediat după plecarea emisarilor lui Trump. Șase persoane au fost rănite

Rusia a reluat marți dimineața atacurile aeriene asupra Kievului, la scurt timp după plecarea emisarilor americani pentru pace, lovind orașul cu rachete balistice și rănind șase persoane, a declarat primarul Vitali Klitschko.

Autostrada care se surpă de când a fost inaugurată. S-a format un crater adânc de un metru, dar nu poate fi reparată momentan

Se adâncesc problemele pe Autostrada 10, tronsonul Sebeș-Turda. Surpările produse în același loc în care drumul a cedat și în anii trecuți s-au transformat într-un crater imens.