Ce este de reţinut din discursul Ursulei von der Leyen despre starea Uniunii: Lui Putin i se pregăteşte un „zid al dronelor”

Acum, ea spune că „Europa trebuie să lupte”.

Discursul preşedintei Comisiei Europene de miercuri a fost marcat de o interpretare sumbră a evenimentelor geopolitice – de la războiul şi vărsarea de sânge din Ucraina şi Gaza, la presiunea economică exercitată de preşedintele american Donald Trump şi la creşterea costurilor, relatează POLITICO.

Discursul adresat Parlamentului European de la Strasbourg a stabilit priorităţile Comisiei pentru săptămânile şi lunile următoare, în timp ce UE se confruntă cu provocări geopolitice şi strategice majore.

„Uniunea noastră este, în esenţă, un proiect de pace”, a declarat von der Leyen în faţa unui Parlament divizat. „Dar adevărul este că lumea de astăzi este nemiloasă”, a avertizat preşedinta Comisiei Europene. Europa „trebuie să lupte pentru locul său” într-o lume marcată de „ambiţii imperiale” şi dependenţe care sunt „folosite fără milă ca arme”, a explicat ea.

Citește și

Forțele ruse ar fi intrat în regiunea Sumî și ar fi dus aproximativ 50 de civili ucraineni în Rusia

CINCI CONCLUZII RAPIDE

POLITICO prezintă cinci concluzii rapide desprinse după discursul Ursulei von der Leyen:

Sprijin pentru flancul estic al Europei împotriva lui Putin: Durii apărării vor fi mulţumiţi de faptul că von der Leyen doreşte ca UE să sprijine financiar eforturile ţărilor din prima linie de a-şi monitoriza şi apăra frontierele împotriva unei potenţiale agresiuni ruseşti. Aceasta a fost mult timp o cerere din partea unor naţiuni precum Polonia, Estonia şi Lituania.

Tragerea la răspundere a Israelului: Cu jumătate din sală îmbrăcată în roşu pentru a comemora victimele din Gaza, von der Leyen a promis acţiuni decisive pentru a răspunde crizei umanitare. Comisia va întrerupe plăţile bilaterale către Israel, a spus ea, şi va propune suspendarea unui acord comercial şi sancţionarea „miniştrilor extremişti”.

Urmărirea activelor ruseşti îngheţate: Ucraina şi aliaţii săi vor răsufla uşuraţi după ce von der Leyen a sugerat utilizarea activelor ruseşti îngheţate pentru a emite un „împrumut ca reparaţie” pentru a finanţa Ucraina în anii următori. Anunţul ridică însă mai multe întrebări decât răspunsuri - şi este probabil să provoace o ridicare a sprâncenelor în rândul avocaţilor şi al directorilor de trezorerie care vor trebui să ducă propunerea mai departe, notează POLITICO.

Împotrivire faţă de Trump: Von der Leyen a respins în mod clar ameninţările repetate ale lui Trump de a riposta prin tarife vamale împotriva ţărilor care au norme digitale sau taxe pe tehnologie. UE nu va face compromisuri în ceea ce priveşte reglementarea sa în domeniul tehnologiei, a spus preşedinta Comisiei Europene, într-un mesaj tranşant care ameninţă să irite Casa Albă.

O abordare surprinzătoare spre stânga: Poate pentru că simte că flancul de centru-stânga al coaliţiei sale este în declin, poate pentru că problemele legate de carnetul de cecuri sunt bine primite de electorat - indiferent de motiv, când a venit vorba de economie, von der Leyen a prezentat o serie de concesii cu o tentă social-democrată. În teorie, din 2017, UE a făcut din drepturile sociale unul dintre pilonii săi oficiali. În practică, considerentele economice mai simple legate de integrarea pieţei au avut prioritate. Poate că acest lucru începe să se schimbe.

UN ZID PENTRU PUTIN

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că doreşte ca UE să ajute ţările din prima linie să îşi monitorizeze şi să îşi apere frontierele împotriva unei potenţiale agresiuni ruseşti - susţinând o cerere de lungă durată în acest sens a Poloniei şi a ţărilor baltice.

„Nu există nicio îndoială: Flancul estic al Europei menţine întreaga Europă în siguranţă. De la Marea Baltică la Marea Neagră. Acesta este motivul pentru care trebuie să investim în susţinerea acestuia prin intermediul unei supravegheri a flancului estic”, le-a spus ea eurodeputaţilor.

„Aceasta înseamnă să oferim Europei capacităţi strategice independente. Trebuie să investim în supravegherea spaţială în timp real, astfel încât nicio mişcare de forţe să nu treacă neobservată. Trebuie să ţinem cont de apelul prietenilor noştri baltici şi să construim un zid de drone”, a adăugat şefa Comisiei Europene.

Comentariile lui Von der Leyen au venit la doar câteva ore după ce Polonia a trimis avioane de luptă pentru a doborî drone care intraseră în spaţiul său aerian. România a ridicat, de asemenea, de mai multe ori avioane de luptă pentru a monitoriza dronele ruseşti care se apropiau de graniţa sa. Incidentul de miercuri din Polonia a fost perceput de aliaţii occidentali ca o modalitate prin care preşedintele rus Vladimir Putin testează apărarea NATO.

Ţările din prima linie - în special Polonia, Estonia şi Lituania - au solicitat de mult timp ca UE să contribuie financiar la apărarea frontierelor lor. Acestea susţin că eforturile lor vor proteja blocul în ansamblul său împotriva oricărui atac din partea Rusiei, având în vedere că şefii armatei şi ai serviciilor de informaţii au avertizat în trecut că Putin ar putea viza ţările baltice sau Polonia pentru a testa rezistenţa NATO. Aceştia au militat cu succes pentru ca banii din programul SAFE de împrumuturi pentru armament al UE să fie uşor disponibili pentru produse precum drone şi sisteme antidronă. 

Articol recomandat de sport.ro

Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”