Ne sunt și nouă de ajutor, mai ales că am rămas fără producția de la Cernavodă. Din fericire, și România face pași importanți pentru a crește stocarea. Cu mai multă energie disponibilă seara, am putea vedea și o scădere a prețurilor.

Proiectul Enery Nova Zagora, din centrul Bulgariei, are o putere instalată de 150 de MW și o capacitate de stocare de 600 MWh. Pentru a construi acest parc, o parte din finanțare a venit din fonduri europene. Prin programul RESTORE, finanțat din PNRR, Bulgaria a susținut construcția unor astfel de sisteme mari de stocare.

Corespondent Știrile ProTV: „Sunt în total 120 de containere pline cu baterii. Împreună formează o instalație independentă de stocare, conectată direct la rețeaua națională. Este ceea ce specialiștii numesc un sistem autonom. La prânz, când producția este mare și energia este ieftină, bateriile o preiau din rețea și o stochează aici. O parte din această energie provine inclusiv din parcurile fotovoltaice din România. La finalul zilei, fluxul se inversează - când soarele apune, producția scade, iar consumul crește. Atunci, energia este trimisă înapoi în rețea. Cu alte cuvinte, bateriile mută energia din orele în care este multă și ieftină, seara, când avem mai mare nevoie de ea.”

România are în prezent sisteme de stocare cu o putere instalată de aproximativ 1 GW, care pot înmagazina circa 2 GWh de energie. Bulgaria a pornit de la aproape zero în urmă cu doi ani și a ajuns la 6 GW putere instalată și la o capacitate de stocare de 16-17 GWh, potrivit asociației bulgare de profil.

Recomandări Video

Nikola Gazdov, președintele Asociației pentru Producția, Stocarea și Tranzacționarea Energiei Electrice din Bulgaria: „Cele trei lucruri care s-au întâlnit în Bulgaria au fost: o cerere puternică pe piață și reglementări destul de favorabile. Este foarte ușor să obții autorizațiile pentru un proiect de stocare în baterii. Și, evident, au ajutat și fondurile europene.”

România încearcă acum să recupereze. Guvernul interimar a lansat un apel de 150 de milioane de euro, prin Fondul pentru Modernizare, pentru noi instalații autonome de stocare. Proiectele pot fi depuse începând din septembrie, iar programul ar trebui să aducă cel puțin 2.200 MWh de noi capacități. Un al doilea program, cu un buget de 400 de milioane de lei, ar urma să fie lansat în octombrie pentru prosumatorii care au deja panouri fotovoltaice și vor să își cumpere baterii. Astfel, ei ar putea consuma seara din propria producție și ar scădea presiunea pe rețea. În plus, România a finanțat și prin PNRR proiecte de stocare, acum aproape de finalizare.

Dar, momentan, o mare parte din energia importată de România seara provine din Bulgaria. Cum țările sunt interconectate, bateriile lor influențează și prețurile, spun experții bulgari. Acum, prețurile la orele de seară ajung și la 200-300 de euro pe MWh.

Angel Chatalbashev, șeful strategiilor de optimizare: „Aceste baterii reduc și prețurile din România, de asemenea. Pentru că oferă mai multă energie la prețuri mai mici. Dacă nu folosim bateriile acum, când România a închis centrala nucleară, prețurile de vârf din timpul serii pot urca ușor la 400-500 de euro constant.”

În mod normal, un proiect mare de stocare poate ajunge în Bulgaria de la concept la energie livrată în rețea în 9-12 luni. La noi poate dura și doi ani.

Liviu Gavrilă, Asociația Română pentru Energie Eoliană: „Ceea ce ar trebui să facem este să lăsăm lucrurile să se întâmple, să nu mai facem ceea ce, din păcate, am făcut în trecut, când am stopat destul de brusc, prin modificări de reglementări, care au dus ca aproape 10 ani să nu se întâmple absolut nimic.”

Bateriile nu produc energie și nu pot înlocui capacități de producție, ca centrala nucleară, dar pot livra în rețea atunci când sistemul are cea mai mare nevoie.