Belarus şi Rusia şi-ar putea uni trupele în cazul unei ameninţări dinspre Occident. Reacția UE
Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat vineri că a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin că ţările lor şi-ar putea uni trupele în cazul unei ameninţări dinspre Occident, a relatat agenţia de presă BelTA, citată de Reuters.
Lukaşenko este supus în ţara sa unei ample mişcări de contestare după realegerea sa în alegerile prezidenţiale din 9 august, aceasta fiind cea mai mare provocare din cei 26 de ani de când se află la putere. El a adăugat că nici măcar un singur soldat rus nu a trecut deocamdată frontiera către Belarus.
El a acuzat ţările occidentale că încearcă să îl înlăture de la putere pentru ca în acest fel ele să slăbească Rusia. Pentru Occident, ''Belarus este doar o trambulină către Rusia, ca întotdeauna. Spre deosebire de Hitler, care şi-a trimis armata asupra Moscovei, ei încearcă să spargă puterea la locul ei, să o înlocuiască cu una nouă care va cere un ajutor militar unei alte ţări şi va desfăşura trupe'', a adăugat liderul belarus.
Pe de altă parte, Aleksandr Lukaşenko a ameninţat că va lua măsuri de retaliere dacă se adoptă sancţiuni contra ţării sale în legătură cu alegerile prezidenţiale din 9 august, despre care opoziţia belarusă susţine că au fost fraudate.
În timpul unei vizite la o fabrică de produse lactate din estul Belarusului, Lukaşenko a ameninţat cu tăierea rutelor de tranzit prin Lituania şi cu boicotarea porturilor lituaniene în cazul în care ţara sa va fi supusă sancţiunilor.
''Am dat instrucţiuni guvernului să prezinte o propunere privind reorientarea tuturor fluxurilor comerciale dinspre porturile lituaniene către altele'', a afirmat liderul belarus, citat de BelTA.
Anterior în cursul zilei de vineri, liderul de la Minsk a ordonat ca jumătate din efectivele armatei belaruse să intre în starea de pregătire de luptă, ca răspuns la ceea ce el numeşte ameninţări din partea Occidentului.
Zeci de mii de belaruşi au ieşit pe străzi în ultimele aproape trei săptămâni pentru a denunţa realegerea lui Lukaşenko, pe care o consideră frauduloasă, estimând că adevărata câştigătoare a scrutinului prezidenţial este reprezentanta opoziţiei, Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania după scrutin.
Măsurile brutale luate de poliţie contra manifestanţilor în Belarus în zilele care au urmat alegerilor s-au soldat cu trei morţi, zeci de răniţi şi peste 7.000 de persoane arestate.
UE cere Moscovei să nu intervină în Belarus
Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a cerut vineri Moscovei să se abţină să intervină în Belarus şi să ''respecte alegerile democratice'' ale poporului belarus, relatează AFP.
"Dacă Rusia respectă independenţa şi suveranitatea unei naţiuni, ea trebuie să respecte dorinţele şi alegerile democratice ale poporului belarus", a declarat Josep Borrell jurnaliştilor, după ce Vladimir Putin a declarat că este pregătit să desfăşoare forţe în ţara vecină dacă situaţia scapă de sub control.
''Am auzit de multe ori Rusia spunând că ceea ce se întâmplă în Belarus este o chestiune internă şi că nu doreşte amestec extern. Presupun că asta este valabil şi în ceea ce o priveşte'', a adăugat responsabilul UE, în cadrul unei conferinţe de presă, la încheierea unei reuniuni, la Berlin, a miniştrilor de externe europeni.
Putin a declarat joi că este pregătit să desfăşoare forţe în Belarus dacă protestele post-electorale degenerează în această ţară, cerând totodată părţilor o soluţionare negociată.
Întrebat despre sancţiunile pregătite de europeni împotriva autorităţilor de la Minsk, Borrell a spus că această listă neagră vizează în prezent aproximativ douăzeci de persoane, dar că aceasta ''va creşte în zilele următoare'' şi va include ''înalţi oficiali'' ai regimului belarus.
El nu a răspuns la o întrebare privind eventuala prezenţă pe lista neagră a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, o problemă asupra căreia miniştrii europeni au opinii diferite.
Aceste persoane vor avea interdicţie de călătorie în UE şi conturile lor din blocul comunitar vor fi îngheţate, pentru participarea la fraudarea alegerilor prezidenţiale din 9 august sau la reprimarea opoziţiei.
Miniştrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord politic cu privire la instituirea de sancţiuni împotriva a circa 20 de oficiali apropiaţi preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko.
