Aproape 10% dintre europeni deţin criptomonede, arată un studiu al Băncii Centrale Europene
Tot mai mulţi europeni deţin criptomonede din motive de investiţii.
Numărul locuitorilor care deţin monede digitale ca de exemplu Bitcoin sau Ether s-a dublat din 2002 şi până în 2024, de la patru la nouă la sută, arată un studiu privind obişnuinţe de plată în zona euro, publicat joi de Banca Centrală Europeană (BCE), relatează AFP.
Interesul faţă de aceste instrumente creşte în pofida volatilităţii acestora şi reputaţiei lor sulfuroase legată de folosirea lor în activităţi criminale.
BCE este foarte critică faţă de aceste active cu un risc mare.
În total 13 dintre cele 20 de ţări din zona euro prezintă un nivel de deţinere de peste 10%, între care se disting Slovenia (15%) şi Grecia (14%).
Deţinătorii de cripromonede reprezintă, în schimb, doar 6% în Germania, unde scăderea folosirii numerarului, care se află în scăcere, rămâne mai mare faţă de alte ţări suropene.
Tinerii europeni - mai ales cei cu vârsta cuprinsă între 25 şi 39 de ani - sunt cei mai înclinaţi să deţină criptomonede, urmaţi de grupa de vârstă 18-24 de ani.
Platforme de negociere, administrate de giganţi tech ca Binance sau Coinbase, dar şi burse tradiţionale atrase de potenţialul pieţei, seduc investitori cu ajutorul unor aplicaţii mobile care facilitează cumpărarea, vânzarea şi gestionarea criptomonedelor.
Folosirea acestor active cu risc mare rămâne orientată mai degrabă către investiţii decât către plăţi, subliniază autorii studiului.
În Olanda şi Germania, peste 80% dintre deţinători declară că le folosesc numai în plasamente financiare.
Criptomonedele, al căror preţ atinge în prezent niveluri-record, de exemplu Bitcoin, pot fi considerate potenţiale rezerve de valoare, similiare aurului.
În Franţa, 25% dintre ei declară că le folosesc numai ca mijloc de plată - unul dintre cele mai mari niveluri în Europa.
Acest studiu semestrial al BCE arată că numerarul rămâne majoritar (52%) în plăţi în locuri de vânzare, o scădere cu şapte puncte procentuale faţă de nivelul din 2022.
În privinţa valorii, cardurile bancare rămân instrumentul de plată dominant (45%), urmate de numerar (39%) şi aplicaţii mobile (7%).
Creşterea plăţilor digitale este susţinută de creşterea plăţilor online, care reprezintă 21% dintre plăţile zilnice - ca număr - şi 36% ca valoare, continuând o tendinţă care s-a accelerat în timpul pandemiei covid-19.
