Analiză BBC: Care sunt opțiunile lui Donald Trump pentru a gestiona situația cu Iranul
Comentariile președintelui Donald Trump despre conflictul dintre Israel și Iran au alternat între un sprijin total pentru atacurile Israelului și o distanțare puternică, pentru ca apoi să revină din nou la susținere, scrie BBC într-o analiză.
Această ambiguitate a crescut sentimentul de incertitudine, mai ales pe fondul escaladării luptelor și a plecării sale neașteptate de la summitul G7 din Canada. Trump a motivat plecarea simplu, spunând că are „treburi mari” de rezolvat la Washington.
Casa Albă a explicat că plecarea lui Trump este legată de „evenimentele din Orientul Mijlociu”, însă ulterior, pe platforma Truth Social, președintele a negat că ar fi legat de vreun armistițiu. Înainte de aceasta, premierul israelian Benjamin Netanyahu afirmase că atacurile au fost „complet coordonate” cu Statele Unite.
Care sunt factorii care îl influențează pe Trump și, mai important, care sunt opțiunile sale în acest moment:
1. Cedarea în fața presiunii lui Netanyahu și escaladarea conflictului
În timp ce rachetele israeliene au lovit Teheranul joi, Trump a amenințat conducerea iraniană cu atacuri „și mai brutale” susținute de Israel, aliatul său dotat cu arme americane. Obiectivul lui Trump este clar: împiedicarea Iranului să obțină arma nucleară, la fel ca Netanyahu. Diferența esențială este că Trump preferă o soluție prin negocieri între SUA și Iran, reflectând imaginea sa de mare negociator, în timp ce Netanyahu înclină spre calea militară, se mai arată în analiza BBC.
Trump a oscilat între amenințarea cu forța și diplomație, declarând chiar săptămâna trecută că un atac israelian asupra Iranului ar putea fie facilita un acord, fie să-l distrugă complet. Această imprevizibilitate este uneori văzută de susținătorii săi ca o strategie deliberată, cunoscută ca „teoria nebunului” în relațiile externe, ce presupune că ambiguitatea forțează adversarii sau chiar aliații să se conformeze.
Unii consilieri ai lui Trump susțin varianta „presiunii maxime” asupra Iranului, argumentând că amenințările vor da roade, întrucât Iranul nu este cu adevărat interesat de negocieri, deși în 2015 a semnat un acord nuclear sub administrația Obama, din care Trump s-a retras ulterior. Netanyahu exercită o presiune constantă asupra lui Trump pentru o opțiune militară, iar președintele american, deși își dorește un Premiu Nobel pentru Pace, ar putea fi nevoit să-și pună în aplicare amenințările belicoase.
Israelul ar putea intensifica presiunile pentru implicarea directă a SUA, considerând că astfel va „termina treaba”. SUA dispune de bombe speciale „bunker buster” pe care Israelul intenționează să le folosească pentru a distruge instalațiile subterane iraniene de îmbogățire a uraniului de la Fordow.
Pe măsură ce luptele cresc în intensitate, presiunea din partea republicanilor din Congres, care susțin o schimbare a regimului iranian, devine tot mai puternică. Trump ia în calcul și argumentul că o presiune sporită ar putea obliga Iranul să revină la negocieri dintr-o poziție mai slabă. Totuși, realitatea este că iranienii erau deja pregătiți pentru o nouă rundă de discuții cu trimisul american Steve Witkoff în Oman, dar acestea au fost abandonate, mai scrie BBC în analiză.
2. Calea de mijloc – menținerea direcției
Până în acest moment, Trump a reafirmat că Statele Unite nu sunt implicate în atacurile Israelului. Escaladarea conflictului aduce riscuri majore, care ar putea afecta profund și moștenirea sa politică. Distrugătoarele navale americane și bateriile de rachete terestre sprijină deja apărarea Israelului împotriva represaliilor iraniene.
Mai mulți consilieri ai președintelui, din cadrul Consiliului Național de Securitate, îl avertizează să evite orice acțiune care ar putea intensifica atacurile israeliene asupra Iranului în zilele următoare, mai ales după ce unele rachete iraniene au pătruns cu succes în sistemele de apărare israeliano-americane, producând efecte letale.
În acest context, Netanyahu susține că eliminarea liderului suprem iranian, Ali Khamenei, ar pune capăt conflictului, nu ar escalada tensiunile.
Totuși, un oficial american anonim a declarat pentru unele publicații că Trump s-a exprimat clar împotriva unei astfel de acțiuni.
3. Ascultarea vocilor MAGA și retragerea
Un factor politic important care cântărește mult în deciziile lui Trump este sprijinul său pe plan intern, se mai arată în analiză.
Majoritatea republicanilor din Congres continuă să susțină cu tărie Israelul, inclusiv prin furnizarea constantă de arme către țară. Mulți dintre ei au sprijinit public atacurile Israelului asupra Iranului.
Totuși, în cadrul mișcării „Make America Great Again” (MAGA), există voci importante care resping în mod clar acest sprijin „neclintit” pentru Israel.
În ultimele zile, acești susținători s-au întrebat de ce SUA riscă să fie implicate într-un război în Orientul Mijlociu, mai ales în contextul promisiunii lui Trump de politică externă „America First”.
Jurnalistul pro-Trump Tucker Carlson a lansat vineri o critică dură, susținând că declarațiile administrației conform cărora SUA nu sunt implicate sunt false și că America ar trebui „să renunțe la Israel”.
El a sugerat că Netanyahu „și guvernul său războinic” acționează astfel încât să tragă trupele americane în luptă în numele său.
Carlson a scris: „Implicarea în acest conflict ar fi o sfidare la adresa milioanelor de alegători care au votat în speranța că vor avea un guvern care să pună pe primul loc interesele Statelor Unite.”
În aceeași notă, reprezentanta ferventă a lui Trump, Marjorie Taylor Greene, a postat pe X: „Oricine susține implicarea totală a SUA în războiul Israel/Iran nu respectă principiile America First/MAGA.”
Aceasta reprezintă o vulnerabilitate importantă pentru președintele Trump, care resimte o presiune tot mai mare să păstreze distanța între Statele Unite și ofensiva Israelului. Semnele publice arată că, în unele privințe, a reacționat deja, mai scrie BBC în analiză.
Dezbaterile din cadrul mișcării MAGA din weekend au coincis cu o postare a lui Trump pe rețelele sociale, în care s-a alăturat președintelui Rusiei, Vladimir Putin, apelând la încetarea războiului. Până duminică, Trump a susținut că Iranul și Israelul ar trebui să ajungă la un acord, subliniind că „SUA nu au nicio legătură cu atacul asupra Iranului”.
Iranul a amenințat deja că va lovi bazele militare americane din regiune, dacă Washingtonul continuă să sprijine apărarea Israelului, așa cum se întâmplă în prezent.
Riscul producerii unor victime americane ar putea întări semnificativ vocea susținătorilor MAGA, care pledează pentru o politică izolaționistă. Această presiune ar putea determina, în cele din urmă, retragerea lui Trump și apelul său către Netanyahu să pună capăt rapid ofensivelor.
Etichete: donald trump, SUA,
