Alegerile anticipate convocate de Macron aruncă în aer dreapta tradiţională franceză
Liderul republicanilor conservatori din Franţa a cerut marţi o alianţă între candidaţii partidului său (LR) şi partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen (RN) la alegerile parlamentare anticipate convocate de preşedintele Emmanuel Macron.
"Spunem aceleaşi lucruri, aşa că haideţi să nu mai inventăm opoziţii imaginare", a declarat liderul Republicanilor (LR), Eric Ciotti, la televiziunea TF1. "Asta este ceea ce doreşte marea majoritate a alegătorilor noştri. Ei ne spun: ajungeţi la un acord", a argumentat şeful partidului conservator.
Comentariile lui Ciotti ar însemna ca o înţelegere veche de zeci de ani între partidele principale de a-şi uni forţele pentru a ţine extrema dreaptă departe de putere a fost aruncată în aer în urma deciziei neaşteptate a preşedintelui Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate.
Mişcarea lui Ciotti a părut, de asemenea, să împingă LR - moştenitorul partidelor lui Charles de Gaulle şi Jacques Chirac - în pragul colapsului, mai mulţi parlamentari ai partidului anunţându-şi plecarea.
"Este de neconceput pentru mine (şi pentru mulţi parlamentari LR) că ar putea exista cel mai mic acord, cea mai mică alianţă, chiar şi locală, sau personală, cu RN (Rassemblement National)", a declarat pentru Reuters Philippe Gosselin, deputat LR, adăugând că parlamentarii LR vor crea un nou grup.
Veteranii partidului au declarat că Ciotti este izolat în poziţia sa, dar că el controlează partidul, care ar putea avea dificultăţi în a respecta termenul limită, din acest weekend, pentru a găsi candidaţi în afara structurilor de partid.
Între timp, pe fondul unei serii de evoluţii rapide, nepoata lui Le Pen, Marion Marechal, a declarat că partidul mai mic de extremă dreapta al lui Eric Zemmour, din care face parte, nu a reuşit să ajungă la un acord electoral cu RN.
Iar partidele stângii divizate din Franţa s-au angajat să desemneze candidaţi comuni, dar nu au ajuns încă la un acord formal, ceea ce a sporit incertitudinea cu privire la rezultatul votului din 30 iunie şi 7 iulie.
Conform unui sondaj de opinie de luni, 10 iunie, se aşteaptă ca RN, partid antiimigraţie şi eurosceptic, să se impună ca cea mai puternică forţă, deşi ar putea fi departe de o majoritate absolută. Prin urmare, RN caută aliaţi pentru a-şi asigura controlul parlamentului şi a salutat imediat propunerile lui Ciotti.
LR era deja o umbră a ceea ce a fost, după ce a pierdut membri cheie în favoarea partidului centrist al lui Macron şi a extremei drepte. O sursă parlamentară LR a estimat că doar 10 parlamentari LR, din 61, ar accepta un astfel de acord de colaborare cu Le Pen.
Jordan Bardella, preşedintele formal al RN, a declarat ulterior la televiziunea France 2 că partidul său va susţine "câteva zeci" de actuali parlamentari republicani şi candidaţii săi în alegeri.
Tabăra lui Macron a condamnat rapid comentariile lui Ciotti, despre care ministrul de interne Gerald Darmanin a spus că amintesc de acordul de la Munchen din 1938, semnat de Franţa şi Marea Britanie cu Germania nazistă.
Pe străzile din Paris, unii alegători au fost şocaţi. "Simt o durere imensă şi aproape că îmi vine să plâng", a declarat avocatul Franck Morel, în vârstă de 55 de ani. "Mi se pare o trădare de neconceput a moştenirii gaullismului", a mărturisit francezul.
Alte partide mainstream de stânga şi de dreapta au devenit, de asemenea, mai slabe de când Macron a fost ales pentru prima dată preşedinte în 2017 pe o platformă nici de stânga, nici de dreapta, cu un partid nou-nouţ care dorea să remodeleze peisajul politic al Franţei.
Toate partidele politice franceze s-au grăbit să găsească alianţe - şi au încercat să nu se destrame - de când Macron a anunţat alegerile anticipate după o performanţă slabă a partidului său Renaissance în alegerile pentru Parlamentul European de duminică.
Euro a scăzut, la fel ca şi acţiunile şi obligaţiunile franceze, după anunţul lui Macron. Agenţia de rating Moody's a avertizat asupra riscului pe care instabilitatea politică l-a însemnat pentru situaţia fiscală deja dificilă a Franţei.
RN solicită politici economice protecţioniste de tip "Franţa mai întâi" şi o reducere radicală a imigraţiei. Partidul ar restricţiona beneficiile pentru îngrijirea copiilor la cetăţenii francezi şi ar retrage rezidenţa pentru imigranţii care nu au un loc de muncă mai mult de un an.
De asemenea, a propus creşterea cheltuielilor publice, în ciuda nivelurilor deja semnificative ale datoriei franceze, ameninţând să crească şi mai mult costurile de finanţare din partea băncilor.
Vorbind pentru Le Figaro, Macron a declarat că a fost de acord cu victoria extremei dreapta, iar convocarea alegerilor "a fost decizia corectă, în interesul ţării", iar aceasta va clarifica lucrurile. El a exclus posibilitatea de a demisiona, indiferent de rezultatul alegerilor.
Partidul lui Marine Le Pen ar obţine între 235 şi 265 de locuri în Adunarea Naţională, un salt uriaş faţă de cele 88 pe care le deţine în prezent, dar mai puţin decât cele 289 necesare pentru o majoritate absolută, potrivit sondajului publicat luni. Acelaşi sondaj vede LR cu 40-55 de locuri, astfel că cele două combinate ar putea obţine o majoritate absolută, dar fără nicio certitudine.
