Albanezii votează duminică în alegerile legislative, considerate un test pe drumul spre aderarea la UE
Albanezii votează duminică în cadrul unui scrutin considerat crucial pentru visele europene ale micii ţări din peninsula balcanică, în care au de ales între formaţiunea prim-ministrului Edi Rama şi o opoziţie hotărâtă să-l înlocuiască la putere.
Birourile de vot s-au deschis la ora locală 07.00 (05.00 GMT) şi urmează să se închidă la ora 19.00 (17.00 GMT), relatează AFP.
Peste 2.000 de observatori străini se află în Albania şi comunitatea internaţională urmăreşte îndeaproape aceste alegeri cu alură de test de bună funcţionare a instituţiilor fragile după o campanie agresivă. Viaţa politică albaneză este adesea marcată de escaladări verbale şi de o retorică incendiară, notează France Presse.
Un proces electoral fără impedimente este cu atât mai important cu cât ţara, de departe cea mai eurofilă din regiune, a aşteptat 13 ani între acordarea statutului de stat candidat la aderarea la UE şi începerea negocierilor, în iulie 2022.
Votul diasporei
O nouă provocare se adaugă duminică prin votul diasporei din străinătate. Albania, unde salariile sunt mici, se confruntă ca şi alte ţări din Balcani cu un exod al locuitorilor săi în căutare de oportunităţi, în special al tinerilor şi al celor mai educaţi, către ţări ca Germania sau Italia.
Potrivit datelor oficiale ale Comisiei Electorale Centrale (CEC), aproape 246.000 de albanezi care locuiesc în afara ţării sunt înscrişi pe listele electorale.
Buletinele lor, transportate de compania internaţională DHL Group cu care autorităţile au semnat un contract, trebuie trimise birourilor de vot din oraşele lor natale. La începutul săptămânii, CEC a evocat întârzieri pe alocuri şi presa naţională a vorbit despre erori de adrese în expedierea plicurilor electorale.
Circa 3,7 milioane de alegători în total sunt chemaţi să aleagă duminică între candidaţii celor 40 de partide în curs la acest scrutin, a cărui campanie a fost perturbată de lupta între Edi Rama şi Sali Berisha.
Primul, în vârstă de 60 de ani şi lider al Partidului Socialist din 2005, vizează un al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru, ceea ce ar fi un fapt fără precedent.
Fost lider al studenţilor care s-au opus regimului comunist, fost primar al Tiranei şi fost ministru al Culturii, Rama a devenit şef al guvernului în 2013. Principala sa platformă este promisiunea de aderare la UE "până în 2030".
Acuzații împotriva liderilor politici
Opoziţia îl acuză cu regularitate de legături cu crima organizată. El s-a declarat gata să se retragă din viaţa politică "dacă cineva reuşeşte să stabilească legături cu corupţia sau mediile infracţionale".
Cel de-al doilea, în vârstă de 80 de ani, este o figură de prim-plan a dreptei. El a fost primul preşedinte necomunist al Albaniei şi s-a aliat cu peste douăzeci alte partide în speranţa de a-l învinge pe Edi Rama.
Berisha promite, după modelul preşedintelui american Donald Trump, "Albania măreaţă", un program care se bazează pe relansare economică, şi şi-a asigurat pentru campanie serviciile unui consultant american al Partidului Republican, Chris LaCivita.
Declarat "persona non grata" în SUA şi în Regatul Unit din cauza presupusei sale implicări în crima organizată şi în corupţie, Sali Berisha este cercetat penal şi în Albania pentru "corupţie pasivă a unui înalt funcţionar".
Cele două partide şi-au făcut campanie pe teme economice: salarii, infrastructură sau chiar turism, atu al ţării care este scăldată la vest de Marea Adriatică.
Pentru a obţine victoria şi a prelua puterea în următorii patru ani, este necesară majoritatea în parlamentul de 140 de locuri al Albaniei, Kuvendi.
