Administraţia Trump a publicat dosarele FBI referitoare la Martin Luther King. Peste 240.000 documente, divulgate

Martin Luther King

Administraţia Trump a publicat documentele referitoare la supravegherea de către FBI a lui Martin Luther King Jr., în ciuda opoziţiei familiei laureatului Nobel pentru pace şi a grupului pentru drepturile civile pe care acesta l-a condus.

Arhivele publicate includ peste 240.000 de pagini de documente care au fost sigilate prin decizie judecătorească în 1977, când FBI a adunat pentru prima dată documentele şi le-a predat Administraţiei Naţionale a Arhivelor şi Documentelor.

Familia lui King, inclusiv cei doi copii ai săi în viaţă, Martin III şi Bernice, au fost informaţi în prealabil despre publicare şi au avut propriile echipe care au examinat documentele înainte de a fi divulgate public.

Într-un lung comunicat publicat luni, cei doi copii în viaţă ai lui King au calificat cazul tatălui lor drept „o curiozitate publică ce captivează de zeci de ani”. Cu toate acestea, cei doi au subliniat caracterul personal al acestei chestiuni şi au insistat că „aceste dosare trebuie privite în contextul lor istoric complet”.

„În calitate de copii ai dr. King şi ai doamnei Coretta Scott King, moartea sa tragică a fost o durere profund personală - o pierdere devastatoare pentru soţia sa, copiii săi şi nepoata pe care nu a apucat să o cunoască - o absenţă pe care familia noastră o îndură de peste 57 de ani”, au scris ei. „Rugăm pe cei care se implică în publicarea acestor dosare să o facă cu empatie, reţinere şi respect pentru durerea continuă a familiei noastre”, au transmis reprezentanţii familiei.

Citește și
TIR
De la 1 ianuarie 2026, transportarii români nu vor putea circula pe un drum important din Ungaria

Bernice King avea cinci ani când tatăl ei a fost ucis, iar Martin III avea 10 ani.

TRUMP ÎNCEARCĂ SĂ-ŞI CALMEZE SUSŢINĂTORII FURIOŞI

 

Preşedintele Donald Trump a promis în campania electorală că va publica dosarele legate de asasinarea preşedintelui John F. Kennedy în 1963. Când Trump a preluat funcţia în ianuarie, a semnat un decret prezidenţial pentru declasificarea dosarelor JFK, împreună cu cele legate de asasinarea lui Robert F. Kennedy şi a lui Martin Luther King în 1968.

Guvernul a declasificat dosarele JFK în martie şi a dezvăluit unele dosare RFK în aprilie.

Pe lângă îndeplinirea prevederilor decretului său din ianuarie, ultima dezvăluire serveşte ca un alt titlu alternativ pentru Trump, care încearcă să-şi calmeze susţinătorii furioşi din cauza modului în care administraţia sa a gestionat dosarele referitoare la ancheta pentru trafic sexual ce l-a vizat pe Jeffrey Epstein, finanţistul care s-a sinucis în închisoare în timp ce aştepta procesul, în 2019, în timpul primului mandat al lui Trump. Vinerea trecută, Trump a ordonat Departamentului Justiţiei să facă publice mărturiile împărtăşite marelui juriu, dar nu a dezvăluit întregul dosar al cazului.

Dosarele King erau iniţial destinate să rămână sigilate până în 2027, până când avocaţii Departamentului Justiţiei au cerut unui judecător federal să ridice ordinul de sigilare înainte de data expirării sale.

Cercetători, pasionaţi de istorie şi jurnalişti s-au pregătit să studieze documentele pentru a găsi noi informaţii despre asasinarea sa din 4 aprilie 1968, în Memphis, Tennessee.

MARTIN LUTHER KING, INTENS SUPRAVEGHEAT DE FBI

 

Conferinţa Creştină de Leadership din Sud (SCLC), pe care King a cofondat-o în 1957, în perioada înfloririi Mişcării pentru Drepturile Civile, s-a opus publicării. Aceasta, împreună cu familia lui King, au susţinut că FBI-ul i-a supravegheat ilegal pe King şi pe alte personalităţi ale mişcării pentru drepturile civile, înregistrându-le conversaţiile din birouri şi telefoanele cu scopul de a-i discredita pe ei şi mişcarea lor.

De mult timp s-a stabilit că directorul FBI de atunci, J. Edgar Hoover, era extrem de interesat, dacă nu chiar obsedat, de King şi de alţii pe care îi considera radicali. Documentele FBI publicate anterior arată cum biroul lui Hoover a interceptat liniile telefonice ale lui King, i-a pus microfoane în camerele de hotel şi a folosit informatori pentru a obţine informaţii împotriva lui.

„El a fost ţinta unei campanii de dezinformare şi supraveghere invazive, agresive şi profund tulburătoare, orchestrată de J. Edgar Hoover prin intermediul Biroului Federal de Investigaţii (FBI)”, au declarat copiii lui King în comunicatul lor.

„Intenţia campaniei COINTELPRO a guvernului nu era doar de a-l monitoriza, ci de a discredita, demola şi distruge reputaţia doctorului King şi a mişcării mai largi pentru drepturile civile din America”, au continuat ei. „Aceste acţiuni nu au fost doar încălcări ale vieţii private, ci şi atacuri intenţionate la adresa adevărului, subminând demnitatea şi libertăţile cetăţenilor care luptau pentru justiţie, menite să-i neutralizeze pe cei care îndrăzneau să conteste statu-quo-ul”, se spune în comunicat.

CINE L-A UCIS PE MARTIN LUTHER KING?

 

Opoziţia faţă de King s-a intensificat chiar şi după ce Mişcarea pentru Drepturile Civile a obligat Congresul şi pe preşedintele Lyndon B. Johnson să adopte Legea Drepturilor Civile din 1964 şi Legea Dreptului de Vot din 1965. După aceste victorii istorice, King şi-a îndreptat atenţia către justiţia economică şi pacea internaţională. El a fost un critic vehement al capitalismului rapace şi al războiului din Vietnam. King susţinea că drepturile politice nu sunt suficiente într-o economie inegală. Multe personalităţi ale establishmentului, precum Hoover, îl considerau pe King o ameninţare comunistă.

King a fost asasinat în timp ce ajuta lucrătorii din sectorul salubrităţii aflaţi în grevă în Memphis, ca parte a orientării sale explicite către justiţia economică.

James Earl Ray a pledat vinovat pentru asasinarea lui King. Ulterior, el a renunţat la această declaraţie şi şi-a susţinut nevinovăţia până la moartea sa, în 1998.

Membrii familiei lui King şi alţii au pus la îndoială faptul că Ray a acţionat singur sau chiar că a fost chiar implicat. Văduva lui King, Coretta Scott King, a cerut redeschiderea anchetei, iar în 1998, procurorul general de atunci, Janet Reno, a dispus ca Divizia pentru Drepturile Civile a Departamentului Justiţiei din SUA să reexamineze cazul. Departamentul Justiţiei a declarat că „nu a găsit nimic care să pună la îndoială hotărârea judecătorească din 1969 potrivit căreia James Earl Ray l-a ucis pe dr. King”.

Articol recomandat de sport.ro
E gata ”colosul” de 23.000.000€ din România! Imagini spectaculoase
E gata ”colosul” de 23.000.000€ din România! Imagini spectaculoase
Citește și...
De la 1 ianuarie 2026, transportarii români nu vor putea circula pe un drum important din Ungaria
De la 1 ianuarie 2026, transportarii români nu vor putea circula pe un drum important din Ungaria

Din 1 ianuarie 2026, camioanele de peste 7,5 tone nu vor mai avea acces pe drumul principal 42 între Berettyóújfalu și frontiera româno-ungară, cu unele excepții.

Un adolescent a fost înjunghiat mortal de fostul partener al mamei sale, în Portugalia. Agresorul a murit într-o explozie
Un adolescent a fost înjunghiat mortal de fostul partener al mamei sale, în Portugalia. Agresorul a murit într-o explozie

Un adolescent britanic în vârstă de 13 ani a fost înjunghiat mortal în Portugalia, informează miercuri PA Media/dpa.

”Cadouri ucrainene” de Crăciun pentru ruși. Încă un atentat: doi poliţişti şi un civil au fost ucişi de o bombă în Moscova
”Cadouri ucrainene” de Crăciun pentru ruși. Încă un atentat: doi poliţişti şi un civil au fost ucişi de o bombă în Moscova

Doi ofiţeri de poliţie şi un civil au fost ucişi miercuri într-un atac cu bombă asupra unui vehicul de patrulare rutieră în sudul Moscovei, acesta fiind al doilea atentat din capitala Rusiei în ultimele trei zile, informează EFE.

Recomandări
Noua ordonanță „trenuleț” a Guvernului Bolojan a fost adoptată. Ce prevede
Noua ordonanță „trenuleț” a Guvernului Bolojan a fost adoptată. Ce prevede

Guvernul a adoptat, în şedinţa de marţi, aşa-numita „Ordonanţă-trenuleţ”, care reduce anumite cheltuieli, amână altele şi reglementează aspecte necesare până la aprobarea bugetului pentru anul viitor.

Guvernul Bolojan a suplimentat bugetul Ministerului Apărării Naţionale cu 1,3 miliarde de lei pentru ”înzestrarea” Armatei
Guvernul Bolojan a suplimentat bugetul Ministerului Apărării Naţionale cu 1,3 miliarde de lei pentru ”înzestrarea” Armatei

Guvernul a aprobat, în şedinţa de marţi seara, două hotărâri de suplimentare a bugetului Ministerului Apărării Naţionale, respectiv cu 1,3 miliarde de lei, pentru continuarea procesului de înzestrare a Armatei României.

 

Zelenski: SUA vor un acord final de pace. Ucraina cooperează deplin și avertizează că Rusia nu trebuie să saboteze diplomația
Zelenski: SUA vor un acord final de pace. Ucraina cooperează deplin și avertizează că Rusia nu trebuie să saboteze diplomația

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că Statele Unite își doresc încheierea unui acord final de pace, după raportul prezentat de negociatorii ucraineni conduși de Rustem Umerov în urma discuțiilor cu emisarii americani.