A zecea zi de război în Ucraina. 50 de civili au fost uciși într-un singur raid în orașul Cernigău

Confruntată cu lipsuri, armata rusă înaintează greu în nordul ţării, spre capitala Kiev şi spre Harkov. În sud, însă, după ocuparea Hersonului, militarii ruşi au făcut primele tentative spre Odesa, dar au fost opriţi în jurul Nikolaev-ului.

În ultimele zile, Moscova a intensificat bombardamentele aeriene asupra oraşelor şi multe zone rezidenţiale au fost distruse, cu nenumărate victime în rândul civililor.

Preşedintele ucrainean Zelenski, cu vocea gâtuită, a criticat vineri seară în cuvinte grele Alianţa Nord-Atlantică, pentru că nu introduce interdicţii de zbor deasupra Ucrainei.

Explozie uriașă în orașul Cernigău

În mijlocul nopţii, o explozie uriaşă a aprins cerul în oraşul Cernigău din nordul Ucrainei. Localitatea, aflată în calea trupelor ruseşti spre Kiev, se apără cu înverşunare, în ciuda bombardamentelor. În cursul zilei, cel puțin 50 civili au fost uciși într-un singur raid.

Citește și

Arma care-i sperie pe ruși ar putea ajunge în Ucraina. Moscova amenință că va extinde „zona-tampon”

În nord-vestul Kievului, la Borodyanka, ruşii au bombardat un întreg cartier rezidenţial. S-a ales praful de casele şi de blocurile din oraşul situat la 60 de kilometri de capitala ucraineană.

Puţin mai spre sud, într-un sat, trei copii şi doi adulţi şi-au pierdut viaţa într-un bombardament care a distrus mai multe case. Alte trei persoane au fost scoase în viaţă dintre dărâmături. În localităţile din jurul capitalei, oamenii trăiesc constant cu frica în suflet. Ar pleca în alte părţi, dar nu au cum.

Petro Lytvyn, localnic: „Când a trecut convoiul pe aici, un om a ieşit din curte şi a fost împuşcat. Medicul din localitate şi fiul lui au încercat să-l ducă la spital. Nu i-au lăsat... Am pierdut trei oameni. Nu am putut trece mai departe de poartă. E un bombardament continuu şi războiul merge mai departe.

Târziu în noapte, preşedintele ucrainean Zelenski a ţinut un discurs emoţional în care a criticat dur decizia luată ieri de NATO, de a nu introduce o zonă de interdicţie aeriană în Ucraina.

Volodimir Zelenski: „Summitul NATO a fost un summit foarte slab şi pierdut. Aici am văzut că nu toată lumea e de părere că luptă pentru libertatea Europei e principala prioritate. Puteaţi închide spaţiul aerian (al Ucrainei). Nu ştiu pe cine sunteţi capabili să protejaţi sau dacă sunteţi capabili să-i protejaţi pe membrii NATO.”

Antony Blinken, U.S. Secretary of State: „Singura cale prin care puteam implementa o zonă de interdicţie aeriană e să trimitem avioanele deasupra Ucrainei şi să distrugă avioane ruseşti. Iar asta ar putea duce la un război în toată regulă în Europa.”

Într-o nouă declaraţie, pe care comentatorii o consideră mai conciliantă decât cele din ultima săptămână, Vladimir Putin a cerut ţărilor vecine şi occidentalilor să nu escaladeze tensiunile impunând noi sancţiuni.

Vladimir Putin: „Noi nu avem intenţii ostile faţă de ţările vecine. Ne îndeplinim obligaţiile şi vom continua s-o facem. Nu vedem nicio nevoie de a agrava ori înrăutăţi relaţiile cu nimeni. Toate acţiunile Rusiei sunt un răspuns la acţiunile ostile îndreptate împotriva Federaţiei Ruse. Cred că toată lumea ar trebui să caute căi pentru normalizarea relaţiilor.”

Situaţia din teren pare să fie unul dintre motivele discursului conciliant al lui Putin. Avansul trupelor ruse a stagnat în nord, unde Kievul şi Harkovul rezistă, în ciuda bombardamentelor. Potrivit ministerului ucrainean al apărării, forțele armate ale Rusiei și-ar fi epuizat majoritatea rezervelor operaționale și au început "pregătirile pentru transferul de resurse suplimentare din districtele militare de sud și de est.

Chiar şi acasă, la Moscova, au apărut voci care critică războiul. Printre ele, o senatoare, văduva mentorului lui Putin de la începutul anilor 90.

Lyudmila Narusova, Russian Federation Council senator: „A fost o evacuare din zona de conflict ieri, a acelor recruţi care au fost fie forţaţi să semneze contracte, fie au semnat alţii pentru ei. Până la urmă, dintr-o companie de 100 de oameni, doar patru au supravieţuit.”

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a făcut vineri un nou apel către Moscova, să oprească invazia Ucrainei.

Josep Borrell: „Ruşii bombardează şi distrug totul. Spitale, case, şcoli, o mulţime de victime printre civili. Asta e o metodă barbară de a duce un război.”

Antony Blinken: „Dacă lăsăm principiile noastre să fie contestate, aşa cum face Putin fără teama de consecinţe, asta va deschide o cutie a Pandorei cu probleme nu doar pentru noi, ci pentru întreaga planetă.”

Uniunea Europeană a anunţat vineri că va oferi Ucrainei un ajutor umanitar imediat de 500 de milioane de euro, iar alte fonduri vor urma curând. Şi, pentru prima oară în istoria UE, refugiaţii ucraineni vor avea dreptul de reşedinţă în Uniune pentru cel puţin un an de zile.

Armata Ucrainei: Rusia acţionează pentru a încercui Kievul şi Harkovul

Rusia acţionează pentru a încercui capitala ucraineană Kiev şi oraşul Harkov, din est, au anunţat sâmbătă forţele armate ucrainene, informează dpa.

Ofensiva Moscovei a continuat în cea de-a zecea zi a invaziei cu sprijin aerian şi folosirea armamentului de înaltă precizie, a informat armata ucraineană într-un raport publicat sâmbătă devreme.

Trupele ruse au continuat să încerce să ajungă la frontierele administrative ale regiunilor Lugansk şi Doneţk pentru a crea un culoar terestru dinspre provincia ucraineană Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, şi cele două regiuni separatiste proruse.

Apărarea în Kiev a continuat să respingă "ofensiva inamicului" şi să provoace victime în rândul trupelor de invazie, potrivit raportului.

Trupele ruse au continuat să identifice slăbiciunile în apărarea oraşului-port Mariupol, din sudul ţării, a mai menţionat armata ucraineană.

Informaţiile privind luptele nu pot fi verificate din surse independente, notează dpa.

O a treia rundă de convorbiri între Ucraina şi Rusia urmează să se desfăşoare în Belarus în acest sfârşit de săptămână.

Consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak a declarat că, deşi ultima rundă de negocieri a fost surprinzător de constructivă, Ucraina nu va accepta cererile dure ale Rusiei.

El a spus că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski "nu va face niciun fel de concesii care ar putea afecta într-un fel sau altul lupta pe care o ducem azi în Ucraina pentru integritate teritorială şi libertate".

Între timp, un aflux constant de refugiaţi a continuat să ajungă în ţările Uniunii Europene, în căutarea unui adăpost din calea războiului.

Potrivit estimărilor făcute de Agenţia ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), peste 1,25 de milioane de oameni fugiseră din Ucraina până vineri.

Cercetătorul german pe teme de migraţie, Gerald Knaus, a declarat reţelei RND că Europa trebuie să fie pregătită pentru circa 10 milioane de refugiaţi în ceea ce el a numit cea mai mare catastrofă a refugiaţilor de la încheierea celui de-al doilea Război Mondial.

Articol recomandat de sport.ro

NEWS ALERT E gata! Știm prima echipă promovată matematic în Superliga României