2024 - un an de progrese și provocări pentru drepturile femeilor la nivel global. Care sunt cele mai importante schimbări
În anul 2024, situația femeilor la nivel global a continuat să fie marcată de evoluții semnificative, atât pozitive, cât și negative, în domeniul drepturilor reproductive, al libertăților individuale și al egalității de gen.
De la luptele pentru drepturile reproductive în Statele Unite, până la represiunile din Orientul Mijlociu, situația femeilor a variat semnificativ în funcție de regiune.
Situația avortului în SUA
În Statele Unite, anul 2024 a fost marcat de continuarea conflictului în jurul dreptului la avort. După ce Curtea Supremă a revocat decizia Roe v. Wade în 2022, statele americane au adoptat politici divergente în ceea ce privește accesul la avort.
În luna noiembrie, un referendum pentru dreptul la avort a fost pe buletinele de vot în 10 state americane, în paralel cu alegerile prezidențiale. Din mai, Florida a interzis avorturile după a șasea săptămână de sarcină, cu rare excepții, astfel că referendumul își propunea extinderea perioadei legale pentru avort până la 24 de săptămâni. totuși, această inițiativă nu a reușit să obțină pragul necesar de 60% din voturi, consolidând restricțiile deja stricte stat.
În schimb, în statele Missouri, Nevada, Arizona, Montana, Colorado, New York și Maryland, referendumul a trecut și permite femeilor să poată face avort până la 23-24 de săptămâni de sarcină, în condițiile în care mai multe state permiteau acest lucru doar până la 10-15 săptămâni, scrie Reuters.
Cu toate acestea, victoria lui Donald Trump pune sub semnul întrebării dreptul femeilor de a face avort. El a declarat de-a lungul campaniei electorale că vrea să interzică avortul din a 15-a săptămână de sarcină, dar că vor exista și „excepții”, precum viol, incest şi salvarea vieţii mamei.
„Numărul de săptămâni față de care sunt de acord acum oamenii este 15. În sensul acesta mă gândesc şi se ajunge la ceva foarte rezonabil. (...) Chiar şi cei mai duri par să fie acord cu 15 săptămâni”, a spus Trump, intervievat în cadrul unui program matinal pe postul WAB, potrivit Reuters.
Peste 80% dintre unitățile medicale publice nu fac întreruperi de sarcină
În România, actualul Cod Penal le permite femeilor să efectueze, la cerere, o întrerupere de sarcină, până în săptămâna a 14-a, însă traseul lor pentru efectuarea unei astfel de proceduri este unul lung și anevoios.
O analiză efectuată de Asociația Moașelor Independente arată că peste 80% dintre unitățile medicale publice din România nu oferă servicii de avort sau nu pot fi contactate. Astfel, din 176 de unități medicale publice care figurează cu secții de obstetricăginecologie, doar 7 unități furnizează ori avort medicamentos, ori chirurgical în acord cu recomandările din ghidurile medicale, prospectele farmaceutice și legislația națională.
Din 783 de unități medicale private (clinici și spitale), doar 3 unități oferă ambele tipuri de servicii de întrerupere a sarcinii conform ghidurilor, prospectului și legislației naționale.
Nicio unitate publică nu oferă ambele tipuri de avort.
Reprimarea drepturilor femeilor în Orientul Mijlociu
Situația femeilor este una problematică și în Orientul Mijlociu. Anul 2024 a adus pentru ele mai multe represiuni și lupte cu un sistem care încearcă să le transforme în „fantome”. În Iran, represiunea asupra femeilor a rămas o realitate dureroasă, iar moartea Mahsei Amini din 2022 a catalizat o mișcare de solidaritate, dar și un val de proteste interne care continuă într-o formă mai redusă.
Ultimul protest care a atras atenția presei a fost cel al unei studente care a umblat în lenjerie intimă, fiind arestată, potrivit iranintl.com.
Regimul iranian a menținut cerințe stricte legate de portul hijabului, însoțite de pedepse severe pentru femeile care nu respectă codul vestimentar impus. În luna noiembrie, autoritățile au anunțat că doresc să „educe” femeile care nu se supun legii în clinice de specialitate. „Clinica de reabilitare pentru nepurtarea hijabului” va oferi un „tratament ştiinţific şi psihologic” adolescentelor şi tinerelor care „sunt în căutarea unei identităţi sociale şi islamice”, a indicat şefa Departamentului pentru femei şi familie al Centrului pentru Ordonarea Binelui şi Interzicerea Răului Mehri Talebi-Darestani, la acea vreme.
În Afganistan, situația femeilor este asemănătoare. Ea s-a deteriorat și mai mult sub conducerea talibanilor, care au revenit la putere în 2021. Restricțiile impuse asupra accesului fetelor la educație și înlăturarea femeilor din forța de muncă au fost urmate de cerințe stricte privind portul burqa și limitări severe ale libertății de mișcare.
În aprilie 2024, guvernul taliban a ratificat o lege pentru „propagarea virtuţii şi prevenirea viciului” cu o serie amplă de măsuri, printre care condamnarea sunetului vocii unei femei în public ca o ofensă împotriva modestiei, aplicând astfel cea mai strictă interpretare a dreptului islamic.
Legea cuprinde 35 de articole, împărţite în patru capitole, ce abordează probleme precum vălul integral sau hijabul pentru femei, îmbrăcămintea bărbaţilor şi reglementări privind mass-media. În articolul care se referă la hijab, norma legală stabileşte drept necesar ca femeile să îşi acopere faţa şi corpul pentru a evita „să ducă în ispită”.
De asemenea, se va evita sunetul vocii feminine în public sau folosirea vocii ridicate de către femei, inclusiv cântatul, recitatul sau vorbitul la microfon.
Totodată, legea interzice şoferilor să transporte femei adulte fără un tutore legal de sex masculin, talibanii înăsprind astfel o lege separată pe care au adoptat-o la scurt timp după revenirea la putere.
Organizaţia Naţiunilor Unite îi acuză pe talibani că au instaurat un "apartheid de gen" după revenirea lor la putere în 2021, alungând progresiv femeile din spaţiul public.
În prezent, femeile afgane nu pot studia mai mult de nivelul primar, nu se pot plimba în parcuri, să meargă la sălile de sport, saloanele de înfrumuseţare, nici practic să iasă din casă fără însoţitor.
Copilărie furată: una din opt minore a fost agresată sexual
O analiză a UNICEF făcută publică în octombrie a arătat că violența sexuală depășește granițele geografice, culturale și economice, astfel că peste 370 de milioane de fete și femei au fost agresate sexual sau violate înainte de vârsta de 18 ani, mai precis una din opt fete din întreaga lume.
Numărul victimelor este mai alarmant când vorbim de online, respectiv 650 de milioane sau una din cinci fete. Aici, se iau în considerare formele de violență sexuală „fără contact”, cum ar fi abuzul online sau verbal, a raportat UNICEF, în ceea ce a numit primul sondaj global pe acest subiect.
Cele mai multe cazuri de violență sexuală sunt în Africa Subsahariană, 79 de milioane de fete și femei, adică 22% afectate și Asia de Est și de Sud-Est urmează cu 75 de milioane, sau 8 la sută.
UE a adoptat prima lege împotriva violenței domestice
În încercarea de a lupta cu violența de gen care persistă în Europa, statele membre au ajuns la un acord care a intrat în vigoare în iunie 2024 și vizează, printre altele, violența cibernetică și hărțuirea online.
Noile norme sunt decisive împotriva violenţei de gen şi interzic mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forţate şi cele mai răspândite forme de violenţă cibernetică, precum partajarea neconsimţită de imagini intime (inclusiv deepfake-uri), urmărirea cibernetică şi hărţuirea cibernetică (inclusiv exhibiţionismul cibernetic).
Statele membre au termen până în 2027 să le transpună în legislațiile interne.
Comisia Europeană puncta la acea vreme că violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică afectează aproximativ una din trei din cele 228 de milioane de femei din UE. Prin incriminarea anumitor forme de violenţă împotriva femeilor în întreaga UE, inclusiv online, şi prin consolidarea accesului victimelor la justiţie, la protecţie şi la sprijin, directiva urmăreşte să asigure drepturile fundamentale de egalitate de tratament şi de nediscriminare între femei şi bărbaţi.
Prima lege din lume care ajută lucrătoarele sexuale
Belgia este prima țară din lume care oferă lucrătorilor sexuali concediu plătit de maternitate, pensie și dreptul de a refuza clienți, potrivit unei legi aprobate în luna mai.
În același timp, femeile vor avea contracte de muncă și vor beneficia de protecție juridică.
Se intenționează astfel să se pună capăt unei zone gri create în 2022, când munca sexuală a fost dezincriminată în Belgia, dar fără a conferi nicio protecție lucrătorilor sexuali sau drepturi de muncă, cum ar fi indemnizația de șomaj sau asigurarea de sănătate.
Din păcate, protecția nu acoperă munca la domiciliu sau activități precum striptease și pornografia, dar cu toate acestea, este privită de organizațiile feministe ca un „mare pas înainte”.
Ordinul de protecție a fost extins în România
În august 2024, România a publicat o lege care extinde ordinul de protecție, care proteja doar victimele violenței domestice. În prezent, acesta cuprinde toate formele de violență fizică sau psihică.
Printre formele de violență fizică, se numără orice lovire sau act de violență cauzatoare de suferință fizică sau orice act de violență de natură sexuală.
Între cele de violență psihică se regăsesc efectuarea de apeluri telefonice sau alte mijloace de transmitere la distanță care prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise, creează temere; orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, etc.
De asemenea, în septembrie 2024, România a oferit dreptul victimelor de a obține un ordin provizoriu fără a se ține cont cine este agresorul. Practic, polițiștii pot emite pe loc ordinul pentru victimele violenței. Înainte actul proteja doar persoanele agresate în familie. Că să anunțe extinderea ordinului de protecție, Ministerul Justiției a lansat o campanie de informare publică.
Brățări electronice disponibile în toată țara
În 2024, România a extins și sistemul de monitorizare cu brățări electronice a celor acuzați de violență domestică ori împotriva cărora au fost emise ordine de protecție. În plus, acestea pot fi folosite și în cazul indivizilor puși sub control judiciar ori care se află în arest la domiciliu.
În primele opt luni ale anului, peste o mie de agresori au fost obligați să poarte permanent brățara de supraveghere și n-au mai putut să se apropie de victimele lor.
Sursa: StirilePROTV
Etichete: SUA, ordin de protecție, uniunea europeana, violenta domestica, femei,
Dată publicare:
31-12-2024 07:55
