Şacalii aurii ţin sub teroare ţinuturi întinse din Delta Dunării, unde fac prăpăd în gospodării și afectează turismul
Şacalii aurii ţin sub teroare ţinuturi întinse din Delta Dunării.
Vorbim despre carnivori feroce, care, chiar dacă nu atacă oamenii, fac prăpăd în gospodării. Nu există gard pe care să nu-l sară şi ţarc pe care să nu-l străpungă. În faţa echipei de la „Inspectorul Pro”, oamenii au povestit disperaţi cum au rămas fără păsări şi animale.
De cealaltă parte, Ministerul Mediului anunţa că a aprobat extracţia a 10% din populaţia de şacali din Rezervaţie.
Dacă aţi fost în Delta Dunării, poate aţi auzit, în timpul nopţii, urletele înfricoşătoare ale șacalilor, care la adăpostul întunericului ies la vânătoare.
Localnic: „Am avut de-a face să văd un şacal prins undeva, care muşca din fier şi săreau scântei”.
Localnic: „Au viteză foarte mare la fugă, am încercat să îi fugărim. Efectiv parcă nici nu fug, parcă plutesc, ca o viteză, ca un OZN”.
Atacă gospodăriile oamenilor fără nicio frică. Sar garduri, sapă tranşee, orice pentru a ajunge la pradă. Se hrănesc cu păsări sau animale mici, de la iepuri până la căprioare şi pui de mistreţ.
Localnic: „Atacă talie mică, viţeii. Au reuşit să spargă adăpostul lor, le-au ros gura efectiv, de nu mai putut să facă medicul veterinar nimic decât să-l eutanasieze”.
Înfiorător este că în iarna lui 2019, şacalii au răscolit mormintele din cimitirul din Caraorman, un sat din Delta Dunării. Localitatea face parte din comună Crişan, unde oamenii se luptă de ani de zile cu aceşti prădători. Şacalii le atacă păsările din curţi, viţeii şi purceii de lapte.
Localnic: „Uitaţi, veniţi să vedeţi unde şi-a croit el drum pe aici. Pe aici a săpat, se şi vede dâra pe unde îşi trăgea el. Pene. Dar ce erau pene în tot ţarcul şi dimineaţă, vă daţi seama două roabe de păsări moarte”.
Ca să se apere de atacurile şacalilor, localnicii şi-au zidit adăposturile pentru animale. Le fac din BCA şi din cărămidă. Şi-au înălţat gardurile şi le-au construit fundaţii din beton.
Localnic: „Uitaţi-vă acolo, cocina am făcut-o ca o fortăreaţă. Barăm cu tot felul de fiare şi am zidit pe jos să nu poată să sape. Au tendinţa să excaveze orice. Sapă până la mari adâncimi, să intre pe la coteţele de păsări, şi acolo fac ravagii. Mănâncă cât pot, restul omoară şi după aia pleacă”.
Reporter: „Puteţi să îi prindeţi?”
Localnic: „Cu ce să îi prindem? Cu ce? Am mai încercat. Am mai pus sârme, lațuri, dar e foarte isteţ şacalul şi foarte ager”.
Şacalul auriu este o specie invazivă de prădător care s-a înmulţit necontrolat după dispariţia lupului din Delta Dunării, singurul sau duşman natural.
Șacalii nu se sperie de nimeni şi de nimic. Localnicii din Crişan au povestit că i-au văzut în timpul nopţii pe strada principală. Animalele nu s-au speriat, nu au luat-o la fugă. Pe de altă parte, şacalii nu ataca omul.
Autorităţile judeţen,e împreună cu 14 primari din Tulcea, au trimis o scrisoare deschisă ministrului Mediului prin care cer vânarea acestei specii invazive care le pune în pericol una dintre puţinele surse de venit.
Cătălin Tibuleac: „Turismul are de suferit, pentru că este înfiorător să auzi noaptea urletele şacalilor. Turist fiind, parcă nu îţi mai vine să stai. Toate aspectele astea creează o problemă”.
Localnicii susţin că animalele s-au înmulţit în ultimii ani, de când vânătoarea a fost interzisă. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, pe scurt ARBDD, aflată în subordinea Ministerului Mediului, a primit, de-a lungul anilor, derogare să organizeze acţiuni de extracţie. Cât de bine au fost pregătite o arată însă numărul de animale eliminate: 60 de exemplare în 2014 şi câte 70 de exemplare în 2018 şi 2019.
Ion Munteanu, fost guvernator al ARBDD: „Avem o aprobare dată de Ministerul Mediului, aprobată şi de academie, pe 400 de exemplare”.
Până acum, ARBDD a organizat două licitaţii, dar nu s-a prezentat nimeni. Pot participa doar asociaţiile de vânătoare şi cei de la Regia Naţională a Pădurilor. Ion Munteanu, fost guvernator al rezervaţiei până acum câteva zile, spune că metoda de vânătoare propusă în caietul de sarcini chiar de instituţia pe care a condus-o nu era eficientă. Vânătorilor li se cerea să stea la pândă în loc să-i atragă pe şacali în anumite zone pentru a fi împuşcaţi.
Ion Munteanu: „Dar ce îi încurcă în caietul de sarcini? De ce se loveau? Tocmai această metodă de vânătoare, dacă stai să aştepţi să treacă şacalul, metodele noi puse în caietul de sarcini se referă la chemători care să îi atragă şi alte metode gândite de noi în această directive”.
Reporter: „De ce nu au fost folosite aceste metode în caietul de sarcini de la bun început?”
Ion Munteanu: „Pentru că... Ideea, în general, este să nu deranjezi foarte tare populaţia. Populaţia de şacali trebuie vânata într-un anumit moment”.
Comunităţile din Delta Dunării susţin însă că este nevoie de elaborarea unor norme clare pentru vânătoarea de şacali, care nu se poate desfăşura în aceleaşi condiţii ca la alte specii. Şi trebuie realizat un studiu pentru a vedea care este numărul lor real.
Pentru Delta Dunării, cifrele înaintate de specialişti sunt între 2.200 şi 3.500 de animale. Cât va dura până când autorităţile vor lua măsuri concrete e greu de zis. Până atunci, şacalii continuă să sperie turiştii şi să provoace daune majore localnicilor.
Etichete: delta dunarii, sacali,
Dată publicare:
