După devalorizarea leului de la o zi la alta, putem să ne așteptăm o “aterizare dură a economiei”
Putem să ne așteptăm la o “aterizare dură a economiei”, a spus ministrul Finanțelor, în contextul în care leul s-a devalorizat de la o zi la alta, săptămâna trecută, iar dobânzile au crescut.
Despre ce înseamnă acest lucru și ce scenarii fac economiștii a vorbit Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București, la emisiunea iBani, moderată de Ștefana Todică.
Christian Năsulea: "Ideea este că la un moment dat, după perioadă de instabilitate, lucrurile trebuie să se stabilizeze. Însă această restabilizare se poate petrece în mai multe moduri: ne reîntoarcem, am speriat un pic partenerii străini, investitorii, și ne reîntoarcem ușor spre un scenariu care redă incredere, ne întoarcem la deficitul nostru mare, căutând soluții ca să reducem deficitul încet-încet, inclusiv taxe, impozite mai mari, soluții care să ne îndrepte ușor-ușor spre o variantă mai bună pentru funcționare a statului. Sau mergem și facem o resetare majoră, dar asta înseamnă o cădere majoră din punct de vedere economic și atunci această stabilizare, în loc să petreacă lin printr-o ușoară scădere, urmată de o creștere care speră să e accentuată, se face printr-o cădere mare care ne duce undeva la un plafon care sperăm să nu fie foarte jos.”
Pe de altă parte, agențiile de rating ar putea retrograda România la rating-ul de țară nerecomendată pentru investiții.
Christian Năsulea: “Probabilitatea este relativ mare. E o chestiune foarte interesantă legată de percepția investitorilor referitor la modul în care merge o țară. Avem un context internațional complicat, ceea ce face ca, indiferent cât de rău merg lucrurile la noi în țară, pentru că merg rău peste tot în termeni relativi, să nu fie atât de nerecomandabilă România pentru investiții, pentru că sunt probleme și în alte țări. Însă probabilitatea ca ratingul României să fie retrogradat, în situația în care suntem percepuți ca o țară care vrea să se reorienteze spre naționalism, izolaționism, care vrea să se deconecteze de la anumite sisteme economice care funcționează la nivel global, este într-adevăr foarte serioasă.”
Care este rolul alegerilor în privința rating-ului de țară?
Christian Năsulea: “În situația în care vom avea un candidat care ajunge președinte și care începe să ia măsuri în direcția de izolare a României, de alungare a multinaționalelor, de naționalizare a anumitor sectoare economice, lucrul acesta ne va aduce foarte rapid la o scădere a rating-ului de țară și nu la o scădere ușoară, la o scădere care să fie într-adevăr dramatică, să fie foarte importantă, ceea ce va duce în cascadă, la tot felul de efecte. Este vorba de cât de creditabil, cât de credibil este statul român, nu economia României în ansamblu.”
Economiștii analizează acum toate scenariile pentru perioada viitoare. Cel mai pesimist arată că, în cazul vor fi probleme de finanțare a datoriei publice din cauza dobânzilor ridicate, există riscuri mari pentru toți românii.
Christian Năsulea: “Dacă dobânzile respective vor ajunge să fie și mai mari, pentru că vom deveni nerecomandabili pentru investiții, nerecomandabili pentru creditare, atunci statului român îi va rămâne o marjă și mai mica, în așa fel încât să plătească lucrurile pe care trebuie să le plătească: pensii, salarii, investiții care sunt în curs. Dacă ajungem acolo, va trebui ca guvernul care va conduce țara la momentul respectiv să decidă: plătim salariile profesorilor sau plătim ca să terminăm autostrada? Închidem șantierul autostrăzii și pierdem până la urmă banii care au fost investiți într-un proiect important de infrastructură, sau plătim pensii sau plătim pensii?”
Etichete: ibani,
Dată publicare:
