Cum îți alegi asigurarea pentru mașină. Riscurile dacă o cumperi pe cea mai ieftină
Asigurările RCA s-au scumpit, în special pentru șoferii de până în 30 de ani. Asigurătorii dau vina pe service-urile care au umflat prețurile, în caz de accident, iar costurile cu reparațiile se reflectă în polițele pe care le plătesc șoferii.
Pe de alta parte, probleme apar și din partea asiguratorilor, în special cei care oferă cele mai mici prețuri și care au fost și amendați, în trecut. Este vorba de întârzieri sau situații în care plățile pentru reparații nu se fac.
Specialiștii în asigurări atrag atentia că dacă asiguratorul nu plăteste, șoferul vinovat poate fi apoi chemat în instanță și tras la răspundere, chiar dacă are poliță de asigurare.
Sfatul specialiștilor este să alegem polița după ce facem o comparație între oferta de la broker și tarifele de referință, calculate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. Sunt prețurile orientative, calculate pe baza cotațiilor practicate de asigurători, iar cele de anul acesta sunt cu până la 7% mai mari decât cele de anul trecut, în special pentru șoferii tineri.
Însă o ofertă prea ieftină ar trebui să ridice semne de întrebare, spune Mădălin Roșu, președintele BAAR, care a fost invitatul Ștefanei Todică la emisiunea iBani.
Ștefana Todică: Statisticile arată că asigurările RCA reprezintă jumatate din totalul pieței. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că sunt obligatorii?
Mădălin Roșu: Aș spune din păcate, în primul rând. E clar că pe de o parte sunt obligatorii, pe de altă parte sigur că îți acoperă și un risc incredibil de mare. Poate ar fi bine să punctăm lucrul ăsta, că odată ce îți cumperi o poliță RCA primim un cec în alb de 6 milioane de euro. Asta pe teritoriul României, iar în foarte multe țări din Europa, pentru că polița e valabilă și în alte țări, sunt țări unde limita asta nu există sau sunt limite de sute de milioane de euro. // Și as putea să dau și câteva exemple: era un TIR încărcat pe un tren care circula între Franța și Marea Britanie, și de la antena aia radar, de stații, ce mai folosesc anumiți șoferi, a făcut un scurt circuit, a luat foc, s-a blocat acel tunel pentru câteva zile, iar toate costurile respective pot ajunge în polița de RCA.
Ștefana Todică: A șoferului respectiv?
Mădălin Roșu: A șoferului respectiv, a companiei de asigurări. E foarte mult de discutat a cui este culpa respectivă, dar ce e important este așa: pot produce o daună de zeci sau sute de milioane în alte țări sau milioane de euro în România. Iar polița, indiferent de costul ei, acoperă aceste daune.
Ștefana Todică: Avem date de la ASF care arată că pe T1 anul acesta, valoarea medie era 632 de lei, și anul trecut era 625 de lei, tot pe T1. Și mai avem un exemplu, o ofertă de poliță din iulie 2020 și una din iulie 2021 și vedem acolo diferențe chiar și de 100, 200 de lei. Ce s-a întâmplat în ultimele luni?
Mădălin Roșu: Nu aș spune că se întâmplă în ultimele luni, aș spune că încă din 2017 de când legea asigurărilor RCA a fost publicată, au fost foarte multe lacune, lucruri pe care noi le-am semnalat de atunci și am spus 'Atenție' pentru că la un moment dat toți vom plăti efectul. Sunt posibile derapaje fantastice din partea unor operatori economici, cum ar fi anumite service-uri, care pot încărca o factură de reparație, am vazut cazuri și de 10 ori sau de 6 ori, mai mult decât un dealer.
Și atunci în momentul în care te trezești cu un cost de 1.000 de euro într-o reprezentanță și aceeași mașină este reparată de cineva cu 5.000 – 7.000, avem o problemă. Toate costurile astea se întorc înapoi în prime. Prima de asigurare ține cont întotdeauna de valoarea daunelor plătite în timp. Ce s-a mai introdus, i-aș spune un aspect pozitiv, faptul că în cazul unui accident, persoana păgubită poate primi o mașină de schimb pe durata reparației. Lucru bun, se întâmplă și în Europa, dar iarași l-am românizat, l-am adaptat în sens negativ. De ce?
Pentru că ne trezim cu facturi de rent a car și de 400 și ceva de euro pe zi pe o Dacia Logan. Sigur că eu ca păgubit sau oricine de pe stradă nu se uită la costurile astea pentru că nu le vede, service-ul le facturează, le trimite la compania de asigurări și de acolo începe un mecanism de discuții, dispute. Dar tot efectul asta se traduce apoi în buzunarul nostru.
Aceeași Dacia Logan, daca o iau din aeroport, e 20 de euro pe zi. Cine plătește diferența? Se va împărți la cei opt milioane de conducători, câte un pic, în timp și iată că la un moment ne întrebăm de ce crește. E foarte simplu. Până la urmă, această poliță are un rol social: principiul este să iau de la mai mulți și dau la cei care au nevoie.
Ștefana Todică: Odată ce vedem o astfel de ofertă, ce ar trebui să alegem? Cu decontare directă? Fără? La ce să ne uităm când vedem prețurile acestea atât de diferite.
Mădălin Roșu: Tendința este în felul următor și nu este de condamnat. Fiecare persoană alege cel mai mic preț. Este obligatorie, trebuie să o arăt arăt polițistului de circulație și dacă mă lovește ceva să am o poliță validă. Deci, din perspectiva asta, orice cetățean care își alege o poliță ieftină nu poate fi condamnat. Pe de altă parte, cu cât ne ducem mai mult în zona asta, pot apărea probleme, în momentul în care alegem cel mai ieftin. Și asta s-a văzut de-a lungul timpului.
În momentul în care se creează o masă mare pe un anumit asigurător, care are anumite probleme și nu plătește, s-ar putea să mă întâlnesc în trafic cu același timp de comportament și să ne creăm niște animozități reciproc. Dacă mie îmi pasă de ceea ce fac, ce pot produce, îmi aleg un asigurător corect, îl verific dacă are o stabilitate financiară bună, chiar dacă e cu câteva zeci sau sute de lei mai scump decât competitorii.
Ștefana Todică: Acesta este și motivul pentru care a apărut acel proiect prin care eu să beneficiez de propria asigurare în caz de accident?
Mădălin Roșu: Cred că asta a fost intenția, să responsabilizeze persoana care cumpără o astfel de poliță. Noi am spus că poate să fie o măsură bună pentru consumatori.
Ștefana Todică: Si daca revenim la RCA, faci apel la altruismul oamenilor, să se gândească la cei din jur?
Mădălin Roșu: Nu neaparat, aș putea să dau exemple cu persoane care au avut polițe din acestea și au fost chemați în instanță ei, ca vinovați. Eu când lovesc pe cineva, dacă compania de asigurări nu plătește, până la urmă cel care este răspunzător de daune este în continuare șoferul și trebuie să fim foarte atenți unde ne facem polița de asigurare, pentru că noi trebuie să știm că cineva e în spatele nostru și garantează pentru lucrurile pe care le face. Nu fac “hai că o am și am mers mai departe”.
Daunele pe care le putem provoca sunt imense. În momentul în care ne urcăm într-o mașină, suntem în posesia unei arme. Letale chiar. Pentru că, din nefericire, România este din nou “campioană” la numărul de morți pe șosele. Suntem cea mai însângerată țară din Europa. Chestia asta nu ne trezește simțul ăsta civic. Vorbeam mai devreme despre preț. Despre cât vorbim? Două-trei plinuri de benzină să îți acopere un an de zile de pontențiale pagube pe care le poți produce? Și totuși conducem unele dintre cele mei scumpe, mai rapide, luxoase mașini. E un contrast.
Ștefana Todică: Și de unde această diferență uriașă între prețurile polițelor? Cum calculează prețul asigurătorii și eu la ce ar trebui să mă uit?
Mădălin Roșu: Analizele se fac pe 3-5 ani în urmă. Efectele pe care noi le plătim astăzi le vom vedea peste un an, peste doi. Eu nu pot să vorbesc despre prețuri, dar recomand ce aș face eu. Întotdeauna mă gândesc că dacă produc cuiva ceva, vreau să fiu liniștit, nu vreau să fiu chemat prin instanță, nu vreau să fiu notificat, știu că polița aia chiar acoperă persoana păgubită.
Efortul nu este foarte mare și dacă ne uităm până la urmă la tariful de referinta – haideți să vedem cu cât se vinde vs cât a calculat sau publicat Autoritatea de Supraveghere Financiară. Dacă diferențele sunt majore, atunci iar trebuie să ne punem semne de întrebare.
