Ce aduce EURO 2020 în economia României. Estimările sumelor cheltuite de cei 25.000 de suporteri
Aproape 1,8 miliarde de euro vor fi veniturile totale ale Campionatului European, estimează UEFA, mai mici decât cele din 2016.
Pandemia le-a stricat planurile organizatorilor și a amânat cu un an evenimentul, iar pierderile din cauza restricțiilor ar putea ajunge la 300 de milioane de euro.
Însă, pentru România, care găzduiește pentru meciuri, acest eveniment este un restart al turismului, aduce vizibilitate în plan internațional și încredere că putem juca și noi în liga celor mai mari organizatori. Jocul din optimile de finală ar urma să umple jumătate din Arena Națională, iar asta înseamnă 25.000 de suporteri la București și venituri estimate la 30 de milioane de euro.
Puteți vedea în această ediție iBani cum se împarte profitul și ce lasă în urmă EURO2020.
Andreea Gheorghiu, de la Federația Industriei Hoteliere, și Florin Șari, manager de proiect din partea FRF pentru EURO 2020, au fost invitații Ștefanei Todică.
Hotelierii de la noi au fost dați exemplu de UEFA, pentru felul în care au gestionat acest eveniment. De altfel, Federația Industriei Hoteliere din România este partener oficial UEFA pentru EURO 2020 și singurul partener din turism la nivel european. Este singura țară unde a existat o implicare din partea industriei hoteliere.
Ștefana Todică: Ce înseamnă un astfel de eveniment pentru București și pentru România în general?
Andreea Gheorghiu, Federația Industriei Hoteliere: „Orice eveniment de asemenea anvergură are un impact financiar extraordinar de important. Acum, bineînțeles, trebuie să punem totul în contextul actual, impactul financiar în pandemie este total diferit de impactul financiar pe care l-ar fi avut înainte. Dar noi, hotelierii și industria ospitalității, considerăm că este un restart al turismului în România și privim cu foarte multe speranțe în viitor. Răsuflăm la dublu acum și suntem extrem de emoționați pentru că reușim să revenim oarecum la ce a fost turismul înainte de pandemie.”
Ștefana Todică: Așadar, turismul este una dintre sursele de venit. Este și cea mai importantă?
Andreea Gheorghiu: „Nu cred, și nu m-aș referi doar la partea financiară. Impactul unui astfel de eveniment aduce vizibilitate și în ceea ce înseamnă imaginea României, vizibilitatea noastră, încrederea. România acum joacă în liga celor mari și reușim în felul acesta să oferim încredere organizatorilor pentru evenimentele viitoare. Financiar, nu doar hotelierii, bineînțeles că tot ce înseamnă transportatori, restaurante, terase, vor beneficia de această dinamică a turiștilor în iunie.”
Ștefana Todică: „Cum arătau calculele voastre înainte de pandemie, acest eveniment ar fi trebuit să aibă loc în 2020, și cum arata acum?
Andreea Gheorghiu: „Bineînțeles că impactul numărului de suporteri este mult mai mic. Stadioanele vor fi la 50% ocupare. Impactul financiar va fi mult mai mic decât înainte, dar noi facem niște calcule și gândim că un suporter ar putea să cheltuiască în jur de 500 și 700 de euro pe zi în București, luând în calcul și transportul, și biletul de intrare la meci, plus cazare, mâncare și băutură. Noi știm că în jur de 25.000 de spectatori vor veni, 70% dintre aceștia vor fi străini. Așadar, noi credem că peste 30 de milioane de euro numai din partea de ce am menționat mai devreme.”
Ștefana Todică: Ar mai fi fost o sursă de venituri și fan zone, cel puțin în București trebuia să se organizeze în Piața Constituției.
Andreea Gheorghiu: „Cred că este o sursă de venit importantă. Suporterilor și nu numai le place foarte mult să simtă emoția jocului alături de alți oameni. Bineînțeles că atunci când se adună oameni mai mulți le oferi diverse facilități, de la mâncare la diferite obiecte care sunt în jurul unui meci de fotbal. Din păcate, anul acesta, pandemia își spune din nou cuvântul și din cele 10 licențe care ar fi fost pentru 10 orașe din România au mai rămas doar 4. Din câte știm, în momentul de față avem fan zone în Timișoara, Ploiești, Arad și Iași, dar aici cred că au fost operatori locali care și-au dorit să ofere aceste zone. Cred că nici nu s-au mai gândit foarte mult la ce venituri poate să aducă, cred că au vrut să anime acest eveniment, veniturile din așa ceva pot să ajungă la 100-150 de euro de persoană, dar depinde foarte mult de contextul actual.
Aceste zone vor fi animate, toate meciurile vor fi transmise, vor fi sponsori și vor oferi diferite promoții legate de mâncare, băutură, tricouri, fulare, care pentru suporteri sunt extraordinar de importante.”
Ștefana Todică: Și s-au făcut și investiții, s-au modernizat stadioane, a fost foarte important pentru organizarea acestui eveniment să avem un tren de la aeroport în oraș.
Ce bani ne pot aduce aceste investiții?
Andreea Gheorghiu: „Noi nu privim doar pe termen scurt, investiții de genul asta vor rămâne și vor fi baza organizării altor evenimente. Pentru industria turismului, acest tren care face legătura între Otopeni și centrul Bucureștiului era un deziderat de foarte mulți ani. Ne bucurăm și suntem extrem de fericiți că s-a întâmplat. Imaginea țării se face când cobori în aeroport, ca să nu mai spun că imaginea unei țări este dată dinainte de a se alege sejurul, pentru că informațiile care circulă despre România în exterior sunt cele care atrag turiștii. În acest moment, România încă nu are o asociație care să se ocupe de managementul destinației și este lupta noastră, a Federației Industriei Hoteliere din România și împreună cu alți parteneri să devenim o destinație cu strategie foarte serioasă în spate, să nu se întâmple nimic doar la voia întâmplării.”
Ștefana Todică: Ce lasă în urmă Euro 2020?
Florin Șari, manager de proiect FRF: „Când vorbim de Euro2020, de fapt cheia nu este să vorbim despre profitul imediat, care pentru o țară ca România, în ce privește turismul, într-adevăr are valori spectaculoase. Dacă vorbim cu adevărat de investițiile făcute și de termenele lor îndelungate de amortizare și de utilizare, pentru că un stadion poate fi folosit zeci de ani, sau un aeroport. Vorbim de două elemente: elementul organizării pe viitor a altor evenimente sportive majore. România va găzdui în 2023 împreună cu Georgia un turneu final de tineret, la fel peste încă doi ani, România va fi singura organizatoare a unui alt turneu de fotbal under 19. Noi avem ca obiectiv să aducem la București, pentru că avem acum Arena Națională și celelalte minimum trei stadioane pregătite să găzduiască meciuri, să aducem alte meciuri importante, alte meciuri de genul unei finale de Europa League, care să atragă din nou interes public, interes public care se bazează și pe prestigiul pe care Bucureștiul l-a câștigat și în cadrul Euro 2020. Evenimente de care vor profita cu toții. Atât noi, în calitate de fenomen sportiv și social, fotbalul, dar și toți furnizorii de servicii din ecosistemul în care ne găsim.
Pandemia ne-a răpit de la București fan zone, care ar fi trebuit să fie un spațiu fascinant, care să aducă în jurul fotbalului și în jurul evenimentelor pe care le organizăm împreună 80.000 de oameni, în special bucureșteni.”
Ștefana Todică: Știu că aveți un studiu care se referă la investițiile în sport. Cât aduce fiecare euro investit în sport?
Florin Șari: „Studiul se numește beneficiul social al investiției în fotbal, a fost derulat acum trei ani de zile de un consorțiu de 10 universități de prestigiu din Europa, cu sprijinul Consiliului Europei. În primul rând, contribuția efectivă a fotbalului de masă, la economia românească, o componentă comercială de aproximativ 160 de milioane de euro, adică pur și simplu venituri care pot fi cuantificate în bilanțurile contabile. 60 de milioane de euro beneficii sociale și aproximativ 500 de milioane de euro beneficii pentru sănătatea publică, deci vorbim aici de aproximativ 750 de milioane de euro pe care fotbalul îi rulează în societatea românească, în economia națională, la care se adaugă un element foarte important. Costul menținerii fenomenului fotbalistic, al unei singure persoane, al unui jucător de fotbal de masă, este de 1.500 de euro pe an, dar beneficiul este de 15.000 de euro. Deci, o investiție de 1.500 de euro aduce un beneficiu de 15.000 de euro.”
Ștefana Todică: Și dacă vorbim de euro 2020, cât costă acest campionat și cât ar urma sa fie veniturile?
Florin Șari: „Costurile sunt undeva la 740 de milioane de euro, veniturile fiind estimate la 1,77 miliarde, deci există un beneficiu pentru lumea fotbalistică de 1,1 miliarde de euro, despre care trebuie să spunem că sunt bani care se întorc în totalitate în fenomenul fotbalistic. Beneficiul dobândit de UEFA de peste un miliard de euro în urma organizării euro 2020 în cele 11 orașe se întoarce în fotbal. Vorbim de 331 de milioane de euro care sunt distribuite către asociațiile naționale, adică federațiile de fotbal, 200 de milioane de euro care se duc la cluburile de fotbal și 3 milioane de euro care sunt investiții în proiecte sociale. Vă dau un exemplu din România: cu sprijinul UEFA, Federația Română de Fotbal a construit acum doi ani de zile primul teren de fotbal de nevăzători din România, pe care se poate antrena echipa națională a nevăzătorilor, care s-a calificat la toate turneele europene de fotbal organizate de Federația Internațională a Fotbalului pentru Nevăzători.”
Ștefana Todică: Există estimări referitoare la pierderile cauzate de pandemie?
Florin Șari: „Da, există o estimare aproximativă. Pierderile, din păcate, sunt cuprinse între 200 și 300 de milioane de euro.”
