Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut până la nivelul de 59,6%, de la 58,7% în noiembrie (PIB conform comunicatului INS din 6 martie 2026). Printr-un calcul simplu, aflăm că statul s-a împrumutat cu aproximativ 384 de milioane de lei pe zi în ultimii 4 ani, săptămânal, de luni până duminică.
În ultimii patru ani (2022-2025) datoria guvernamentală a crescut de la 576,338 miliarde de lei, la peste 1.138, deci este vorba despre o dublare efectivă, ca volum (valoare a datoriei, nu ca pondere în totalul economiei).
Dobânzile aproape s-au triplat
În decembrie 2025, datoria pe termen mediu şi lung a crescut la 1.059 miliarde de lei, de la 1.043 miliarde de lei în noiembrie 2025, iar cea pe termen scurt a urcat la 78,94 miliarde lei, de la 77,88 miliarde de lei, în luna anterioară.
Pe măsură ce datoria guvernamentală a crescut puternic în ultimii ani, a urcat semnificativ și costul finanțării acesteia. Astfel, dacă în 2021 statul plătea aproximativ 17,9 miliarde de lei pe dobânzi, în 2025 suma a ajuns la peste 50,4 miliarde de lei, de aproape trei ori mai mult, potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor.
Astfel, cu cât statul se împrumută mai mult, cu atât are de rambursat dobânzi mai mari, iar în condiții de dobânzi ridicate pe piețele financiare, costurile cresc și mai accelerat. Practic, o datorie mai mare înseamnă o presiune tot mai mare asupra bugetului public.
Evoluția datoriei trebuie analizată și în contextul dinamicii economiei. După recesiunea din 2020, când PIB-ul României a scăzut cu -3,7% din cauza pandemiei COVID-19 și a blocajelor economice globale, economia a înregistrat o revenire puternică în 2021, cu un avans de 5,5%, pe măsură ce consumul și activitatea economică și-au reluat ritmul. În 2022, creșterea PIB-ului a continuat, dar într-un ritm mai moderat, de 4%, pentru ca în 2023 și 2024 economia să încetinească semnificativ, cu rate de creștere de 2,4%, respectiv 0,9%, reflectând atât încetinirea globală, cât și provocările interne. Această scădere a ritmului de creștere, după revenirea rapidă post-pandemie, a pus presiune suplimentară pe finanțele publice, deoarece datoria statului a continuat să crească mai rapid decât PIB-ul. Evoluția indică o economie care, după perioada de expansiune post-COVID, s-a apropiat de stagnare, contribuind la contextul care a dus la intrarea României în recesiune tehnică în 2026.
Cea mai mai parte a datoriei
Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 907,66 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 204,556 miliarde de lei.
Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 537,09 miliarde lei, cea în euro la 488,2 miliarde de lei, echivalent, iar datoria în dolari americani la 111,17 miliarde, echivalent lei.
Conform datelor Ministerului Finanţelor, în decembrie 2025, datoria administraţiei publice centrale a crescut la 1.113 miliarde lei, de la 1.097 miliarde lei în noiembrie 2025, din care 1.034 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (517,26 miliarde de lei) şi în euro (482,9 miliarde de lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale a urcat la 25,116 miliarde de lei, de la 24,3 miliarde de lei în luna anterioară, din care 25,09 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.
Totodată, în ultima lună a anului trecut, datoria internă a administraţiei publice se cifra la 579,173 miliarde de lei (551,598 miliarde lei în noiembrie 2025), respectiv 29,8% din PIB (28,9% din PIB, în luna anterioară), din care 550,08 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 20,1 miliarde de lei datoria administraţiei locale.
Potrivit sursei citate, datoria externă a administraţiei publice era în cuantum de 568,139 miliarde de lei (569,84 miliarde lei, în luna precedentă), respectiv 29,7% din PIB (29,8% în noiembrie), din care 563,11 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 5,022 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.
