România, pe 2 în UE la economia ”gri”. Firmele corecte, amenințate de cele care fac evaziune
România este campioana Uniunii Europene la economia gri. Aproape o treime din ce produce ţara noastră nu apare în acte sau este declarată cu valori mai mici.
Statul pierde, astfel, încasări din taxe şi impozite, iar firmele corecte sunt ameninţate de cele care nu respectă legile.
Informatizarea ANAF ar rezolva doar o parte din problemă, altfel că autorităţile au puţine şanse să scoată la iveală miliardele de euro care circulă „în subteranul'' economiei.
De fiecare dată când plătim ceva fără să luăm bon sau factură alimentăm - poate fără să ştim - „economia gri''. La fel şi când acceptăm să fim plătiţi cu o sumă „pe cartea de muncă'', iar restulîn mână, fără niciun document. Statul nu încasează taxele şi impozitele aferente.
În România, economia „gri'' e de aproape 28% din PIB, procent care ne situează pe locul al doilea în Europa, după Bulgaria, potrivit unui studiu la nivel european. Croaţii sunt după noi, pe când în ţările vestice se înregistrează cele mai reduse procente. În Olanda şi Austria, economia gri nu trece de 10%, aproape la jumătate faţă de media europeană.
Cosmin Vladimirescu, Mastercard România: „Dacă n-am fi la 27,6%, ci la 18%, adică la media europeană, că nimeni nu e 100% fiscalizat, ca impact în taxe în cinci ani am strânge vreo 14 miliarde de euro. E bugetul pe Educaţie cam pe trei ani.”
Pentru stat înseamnă, aşadar, încasări mai mici, dar pentru firmele corecte e un risc de faliment, pentru că se luptă cu afaceri cu bunuri sau servicii vândute cu un preţ mult mai mic, pentru care nu se plătesc taxe.
Florin Jianu, consiliul IMM-urilor: „Nu poţi ca firmă care lucrează în mod legal şi toate contractele şi toate activităţile tale comerciale sunt înregistrate să faci faţă unui comerciant de lângă tine care nu înregistrează toate aceste lucruri.”
Faţă de anii trecuţi, România nu a progresat prea mult la reducerea „economiei gri'', care în cinci ani a scăzut cu mai puţin de 1 procent. Marea evaziune fiscală se face în comerţul cu tutun, băuturi alcoolice, carburanţi şi produse agricole, spun specialiştii. Autoritatea Fiscală are planuri măreţe: vrea să deţină controlul în timp real asupra tranzacţiilor din magazine.
România este una dintre puţinele țări din Uniunea Europeană în care casele de marcat nu sunt conectate la calculatoarele Fiscului. Autorităţile au tot amânat termenul la care 1 milion de astfel de aparate vor transmite datele de pe bonurile fiscale către ANAF.
Reprezentanţii mediului de afaceri spun că autorităţile au făcut prea puţin pentru a încuraja plăţile cu cardul, care pot fi uşor monitorizate şi pentru a reduce plăţile făcute „cu banii jos'' în sectoare cu evaziune ridicată, precum comerţul în mediul rural, transport şi turism.
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: economie romania, pib, romania,
Dată publicare:
.webp)
