Raport: Românii preferă plățile cu bani cash. Plata cu cardul, doar la cumpărăturile mari

62398490

Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achiziţiilor cotidiene, dar folosesc în mod uzual şi soluţiile de plată digitale larg răspândite, precum terminalele POS contactless, arată un raport care analizează evoluţia plăţilor digitale la nivel naţional.

Conform Indicelui Plăţilor Digitale, dezvoltat de Mastercard, există un potenţial semnificativ de îmbunătăţire a gradului de înţelegere de către utilizatori a plăţilor digitale, nivelul de cunoştinţe al consumatorilor români cu privire la metodele de plată digitale înregistrând 55 de puncte din 100,

„Datele ne arată că, atunci când o soluţie de plată este considerată sigură, aceasta este cu atât mai utilizată şi percepută ca fiind convenabilă. Dacă plata în numerar, plata cu cardul la POS şi transferul cont-la-cont sunt văzute ca cele mai sigure şi comod de utilizat, în cealaltă extremă se situează metode precum plăţile făcute prin servicii tip Buy Now Pay Later, coduri QR şi cu smartwatch-uri. Mulţi consumatori nu sunt convinşi că soluţiile inovatoare sunt sigure, prin urmare nu se simt confortabil să le utilizeze. Rolul nostru este să ajutăm oamenii să se familiarizeze cu metodele digitale de plată, prin acces la informaţii şi implicarea în iniţiative de educare, inclusiv prin a crea contexte de utilizare a cardului şi a opţiunilor moderne de plată", a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România şi Croaţia.

Sub-indicele Cunoştinţe analizează înţelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiţi furnizori de soluţii de plată, percepţiile acestora cu privire la confortul şi securitatea oferite de metodele electronice de plată şi nivelul de încredere în soluţii şi furnizori de servicii. Sub-indicele urmăreşte trei componente: cunoaşterea generală a metodelor de plată digitale, intenţia de a le folosi şi cunoştinţele practice despre cum se folosesc plăţile fără numerar.

Componenta Cunoaşterea generală a metodelor de plată digitale analizează nivelul de informare şi familiaritate al utilizatorilor cu metodele de plată, examinând indicatori precum cunoaşterea diferitelor metode de plată, a furnizorilor specifici şi a măsurilor de securitate aferente plăţilor digitale. Componenta a obţinut 54 de puncte din 100, scor calculat pe baza rezultatelor celor trei indicatori: cunoaşterea metodelor de plată - 65 de puncte, cunoaşterea măsurilor de securitate de bază - 64 de puncte, cunoaşterea mărcilor furnizorilor şi a soluţiilor oferite de aceştia - 34 de puncte.

Citește și
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat

Potrivit sursei citate, toţi indicatorii au înregistrat îmbunătăţiri, ceea ce arată că populaţia din România cunoaşte din ce în ce mai bine soluţiile de plată digitale şi potenţialul acestora. În acelaşi timp, nivelul de familiaritate cu denumirile furnizorilor şi soluţiile oferite de aceştia rămâne scăzut. Generaţia mai tânără (18-30 ani) şi cu studii superioare este deschisă la soluţii mai noi: 41% folosesc portofele digitale şi 24% au declarat că au plătit deja cu un smartwatch sau cu o soluţie de tip cod QR. Pe de altă parte, respondenţii cu educaţie pre-universitară şi generaţia mai în vârstă (50-69 ani) prezintă un nivel de cunoaştere mai scăzut în ceea ce priveşte metodele de plată inovatoare şi utilizează preponderent soluţiile de plată mai tradiţionale, precum plata cu cardul la POS şi transferul cont-la-cont.

Totodată, consumatorii sunt conştienţi de măsurile de securitate la nivel teoretic, însă le lipsesc cunoştinţele practice. Schimbarea parolelor sau a codurilor PIN este cea mai cunoscută măsură de securitate, urmată de confirmarea prin SMS sau notificarea push prin mobile banking cu privire la transferuri. Deşi respondenţii au fost destul de familiari cu măsurile de securitate tradiţionale, măsurile mai inovatoare precum cititorul de amprente sau recunoaşterea facială nu sunt la fel de preferate pentru utilizare, arată raportul.

În acelaşi timp, respondenţii din mediul urban au obţinut cu 10% mai multe rezultate corecte la întrebările privind diferite aspecte legate de plăţile digitale decât cei din mediul rural, ceea ce poate fi pus pe seama accesului mai uşor la informaţie în mediul urban.

Componenta ce analizează Intenţia consumatorilor de a utiliza metodele de plată digitale a obţinut 57 de puncte din 100. Intenţia consumatorilor de a utiliza plăţile digitale se bazează pe percepţia lor cu privire la comoditatea în utilizarea diferitelor metode de plată, securitatea percepută a acestora şi deschiderea generală către inovare în domeniul plăţilor.

Cu cât o metodă de plată este considerată mai uşor de folosit de către consumatori, cu atât este percepută ca fiind mai sigură. Numerarul este metoda de plată utilizată cel mai frecvent, considerată mai sigură decât celelalte metode disponibile. Al doilea loc în preferinţele românilor este ocupat de plata contactless cu cardul la un terminal POS, iar locul trei revine transferului instant cont-la-cont.

Componenta care evaluează nivelul de Cunoştinţe practice despre cum se folosesc plăţile fără numerar măsoară înţelegerea respondenţilor privind alternativele de plată digitale şi dacă au abilităţile pentru a le folosi în mod eficace. Aceasta a înregistrat 55 de puncte din 100, rezultat ce indică faptul că înţelegerea limitată a aspectelor tehnice ale plăţilor digitale împiedică mulţi români să aprecieze uşurinţa de a folosi aceste metode şi, prin urmare, adoptarea acestora.

Indicele Plăţilor Digitale (Digital Payment Index; DPI) este un instrument de analiză care urmăreşte evoluţia plăţilor digitale la nivel naţional. Indicele a fost realizat anul acesta în patru ţări: Austria, Croaţia, România şi Ungaria, analizând datele înregistrate la nivelul anului 2022. România a obţinut un scor de 56 din 100 de puncte, rezultat calculat pe baza punctajelor individuale ale celor trei sub-indici: 70 pentru Infrastructură, 55 pentru Cunoştinţe şi 44 pentru Utilizare.

Mastercard este o companie de tehnologie în industria globală de plăţi.

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat

Ministrul Finanţelor se arată optimist în ceea ce priveşte perspectivele privind economia românească în anul 2026, adăugând că sunt „şanse foarte mari” ca România să adere la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an.

Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel

Consiliul Concurenței a sancționat 25 de service-uri auto și două societăți de asigurare. Acestea au format un cartel pentru a stabili prețurile. Autoritățile transmit că firmele și-au recunoscut practicile ilegale.

În 2025, Pilonul III a depășit Pilonul II la randamente. Cum sunt investiți banii economisiți pentru bătrânețe de români
În 2025, Pilonul III a depășit Pilonul II la randamente. Cum sunt investiți banii economisiți pentru bătrânețe de români

Tot mai mulți români au început să pună bani deoparte pentru bătrânețe și prin Pilonul III de pensii. Potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România, 2025 a fost anul recordurilor.

Recomandări
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat

Ministrul Finanţelor se arată optimist în ceea ce priveşte perspectivele privind economia românească în anul 2026, adăugând că sunt „şanse foarte mari” ca România să adere la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an.

Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie
Vicepremierul Tanczos Barna: Guvernul nu a făcut reforme în administraţie pentru că nu a existat consens în coaliţie

Vicepremierul Tanczos Barna afirmă că Guvernul pe care îl reprezintă nu a reuşit să facă până acum reformele pe care le-a promis în administraţia centrală, pentru că nu a existat consens între partidele din coaliţie.

Șeful trupelor NATO: Rusia a fost descurajată să atace datorită nivelului de pregătire al Armatei Române
Șeful trupelor NATO: Rusia a fost descurajată să atace datorită nivelului de pregătire al Armatei Române

Comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, Alexus G. Grynkewich, a declarat că Rusia a fost descurajată de a ataca o țară membră a Alianței datorită nivelului de pregătire al Armatei Române.