Preturile de consum au scazut in decembrie 2014 fata de luna anterioara. Alimentele care au costat mai putin cu 7,6%
Preturile de consum s-au redus in decembrie cu 0,1% fata de noiembrie, pe fondul ieftinirii marfurilor nealimentare cu 0,5% si al unor preturi usor mai mari la servicii si alimente.
Astfel, rata anuala a coborat la 0,83%, minim record, iar cresterea medie a preturilor pe intreg anul a fost de 1,1%.
In luna decembrie 2014, fata de luna anterioara, preturile marfurilor alimentare si tarifele serviciilor au crescut cu 0,2%, respectiv cu 0,3%, iar preturile marfurilor nealimentare au scazut cu 0,5%. Cea mai mare reducere a preturilor, de 7,6%, a fost inregistrata la "citrice si alte fructe meridionale", iar cea mai mare scumpire s-a regasit la "alte legume si conserve de legume", de 5,73%.
Comparativ cu decembrie 2013, alimentele s-au ieftinit cu 0,4%, in timp ce marfurile nealimentare s-au scumpit cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%. Raportat la aceasta perioada, cartofii s-au ieftinit cel mai mult, cu 35,8%, precum si zaharul, cu 18%. Pe de alta parte, cele mai mari scumpiri s-au consemnat la mierea de albine (8,2%), oua (6,1%) si fasole boabe si alte leguminoase (5,1%).
"Indicele armonizat al preturilor de consum (IAPC) in luna decembrie 2014 fata de luna precedenta este 99,90%, iar fata de luna corespunzatoare din anul precedent este 101,03%. Cresterea medie a preturilor pe total, in ultimele 12 luni (ianuarie 2014 - decembrie 2014) fata de precedentele 12 luni (ianuarie 2013 - decembrie 2013), determinata pe baza IPC este 1,1%, iar cea determinata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum (IAPC) este 1,4%", se arara intr-un comunicat al INS.
Preturile alimentelor au scazut, in medie, anul trecut cu 1,6%, iar cele ale marfurilor nealimentare au crescut cu 2,45% si tarifele serviciilor s-au scumpit cu 3,2%. In noiembrie, preturile de consum au scazut cu 0,2% fata de octombrie, iar rata anuala s-a plasat la 1,26%.
Banca Nationala a Romaniei a redus in noiembrie prognoza privind inflatia de la 2,2% la 1,5% pentru 2014 si de la 3% la 2,2% in 2015, niveluri situate cu 0,7 puncte procentuale, respectiv cu 0,8 puncte sub cele prognozate in august. Banca centrala estima ca rata anuala a inflatiei va cobori in primul trimestru al acestui an sub 1,5%, limita inferioara a intervalului din jurul tintei de 2,5%, pentru ca apoi sa revina la acest nivel in trimestrul al doilea si sa urce pana la finele anului la 2,2% si mai departe in 2016, la 2,6% in T3.
Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a reiterat saptamana trecuta ca rata inflatiei va ramane pentru mai multe luni sub intervalul tintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adica sub 1,5%, prognoza fiind diferita fata de estimarile anterioare in principal din cauza scaderii sub anticipatii a pretului petrolului.
Isarescu recunoaste ca o inversare a trendului cotatiilor internationale a petrolului ar impacta semnificativ in preturile de consum, dar a atras atentia ca dupa anumite praguri insasi furnizorii de titei ale caror bugete publice depind de livrarile de titei, cum este Rusia sau Venezuela, alimenteaza scaderea, in mod paradoxal, prin cresterea ofertei.
"Cum va evolua in viitor pretul titeiului, asta este o prognoza pe care, chiar daca nu o facem, trebuie sa ne-o asumam, pentru ca influenteaza foarte mult preturile (...) Pana unde se va duce scaderea pretului la titei este o intrebare mare si directiile noastre de specialitate se chinuie sa gaseasca un raspuns la aceasta intrebare, pentru ca ne infuenteaza", a completat Isarescu.
Pe de alta parte, el a adaugat ca deflatia reprezinta o preocupare si pentru banca centrala, insa instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decat in cazul altor banci centrale. "Privim si noi cu ingrijorare la deflatie, caci ea se va transmite, nu suntem izolati. Ceea ce stim sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o banca centrala disponibile. Putem sa le folosim, putem folosi si cursul, nu facem o inovatie. Noi nu trebuie sa iesim precum guvernatorul Bancii Cehiei sa spunem ca ne-am apucat sa folosim cursul de schimb, sa-l influentam, ca sa facem politica monetara pentru ca pe dobanda nu mai este camp de actiune. Nu va trebui sa facem asta. La noi este o continuitate", a explicat Isarescu.
