Mugur Isarescu, despre majorarile salariale votate in Parlament. "Intrebati istoria. Dupa alegeri s-au luat anumite masuri"
Cresterile salariale aprobate de Parlament pun in pericol bugetul pe anul viitor si deficitul, sustine seful FMI in Romania.
Guvernatorul Bancii Nationale s-a multumit sa spuna ca bugetul va fi greu de facut, dar ca istoria arata ca masuri similare, luate in trecut, tot in perioade electorale, au fost corectate dupa alegeri.
Guvernatorul BNR nu a vrut sa comenteze efectele cresterilor salariale aprobate luni de Parlament.
"Intrebati istoria, pentru ca am mai trecut prin perioade electorale si dupa alegeri s-au luat anumite masuri. Noi, ca banca centrala, evitam sa facem comentarii. (in privinta majorarilor salariale -n.r.) sa le vedem promulgate. (...) Sa va uitati in istorie, sa vedeti variante de a solutiona (astfel de probleme -n.r.). Bugetul pe anul viitor se va construi destul de greu. Dar noi, economistii, discutam pe baza de cifre, pe care in acest moment nu le avem", a declarat joi Isarescu, in cadrul conferintei de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflatiei.
Reprezentantul FMI in Romania a declarat pentru Agerpres ca, in urma cresterilor salariale, deficitul de anul viitor va urca la 3,5%.
El spune ca "Romania trebuie sa se incadreze in limitele impuse de Uniunea Europeana, de 3% din PIB. Daca este depasit acest nivel, se intra in procedura de deficit excesiv si reputatia Romaniei va fi afectata".
Parlamentul a modificat masiv grila de salarii care a intrat in vigoare din august. De exemplu in sanatate cresterile sunt in medie de 10 la suta, dar ajung si la 60 la suta pentru functiile de conducere, si doar la 5 la suta pentru functiile inferioare.
De exemplu, salariul minim al unui medic primar va creste cu 10%, de la 4.100 la 4.510 lei, in timp ce salariul unui asistent medical cu studii medii din unitatile clinice va creste cu doar 5%, de la 1960 la 2058 de lei.
In schimb, in Educatie salariile vor creste la fel la toata lumea, cu 15%, de la 1 ianuarie, crestere de care vor beneficia aproape 300 de mii de persoane. Asta insa doar daca Curtea Constitutionala nu va da dreptate Guvernului, care a contestat legea aprobata in Parlament.
