Ce ar trebui să facă românii care trimit bani rudelor și cei care fac donații. Precizările ANAF despre darul de nuntă
Tranzacțiile între rude nu sunt impozitate. Cine este onest nu are niciun motiv de îngrijorare, spune premierul Ciolacu, după ce în spațiul public au apărut astfel de informații.
La fel se întâmplă și în cazul românilor stabiliți în străinătate care trimit bani acasă. Doar anul trecut au intrat în țară aproape 7 miliarde de euro din Diaspora, potrivit BNR. Astfel de sume se consideră donații, iar cei care le trimit NU datorează nimic statului. Totuși, transferurile care ridică suspiciuni pot fi verificate.
Sunt peste 5 milioane de români plecați la muncă peste hotare, iar mulți trimit bani în conturile rudelor rămase acasă. Cei care muncesc cinstit recunosc că nu se tem de o posibilă verificare a Fiscului.
Ionel Bănică, muncitor în străinătate: „Am văzut și noi, și noi am vorbit între noi.
Reporter: V-ați speriat?
Ionel Bănică, muncitor în străinătate: Nu, că dacă îi furam poate, dar îi muncim. Și numai noi știm cum îi muncim. Normal că îi trimitem acasă, ce putem deoparte 400 - 500 de euro”.
Astfel de bani, adică transferurile date și încasate de rude, intră în categoria veniturilor neimpozabile, așa cum sunt donațiile, cadourile sau împrumuturile, spun autoritățile fiscale. Practic, cei care îi trimit nu datorează nimic statului.
Alexandru Drăghici, vicepreședintele ANAF: „Nu se iau 70% din banii pe care îi primim prin Western Union de la rudele din străinătate. Nu intrăm în acele zone. Suntem toți acorați în realitate. Atâta timp cât se demonstrează proveniența acelor sume, nimeni nu va impozita sumele care pot fi justificate. Dar dacă un contribuabil refuză să pună la dispoziție documentele respective din varii motive, să îl credem doar ce spune pe gură? Trebuie să probăm”.
În cazul transferurilor bancare, inspectorii fiscali îi sfătuiesc, totuși, pe oameni să completeze toate detaliile solicitate de bancă.
Cum ar fi sursa banilor - de unde provin sumele care urmează să fie transferate, de regulă din salariu, dar și scopul pentru care vor fi folosiți: fie la școală, pentru întreținere, cadou sau împrumut. La rândul ei, banca este obligată să raporteze tranzacțiile mai mari. În acest fel, ANAF poate urmări traseul banilor - sursa și dacă au fost deja impozitați.
Potrivit Băncii Naționale a României, cei care muncesc peste hotare au trimis în țară, în 2024, 6,7 miliarde de euro, o sumă puțin mai mare față de cea trimisă în 2023.
Cei mai mulți bani care ajung la rudele din țară vin de la românii care muncesc în Marea Britanie, în jur de 1,6 miliarde de euro. Tranzacții de peste 1,5 miliarde de euro sunt din Germania, asta și pentru că numărul românilor plecați să muncească acolo a crescut în ultimii ani. Sume generoase vin și din Italia, Spania, Statele Unite sau Franța.
Potrivit legii, putem trimite orice sumă rudelor, însă tranzacțiile cash între persoanele fizice nu pot fi mai mari de 50.000 de lei pe zi.
Marcel Ciolacu, prim-ministru: „Nu impozitează nimeni tranzacțiile între rude - orice venit obținut, cinstit, se poate transfera liber în familie, copiilor, părinților, fraților, fără a fi impozitate. Indiferent că este prin transfer bancar ori în numerar. Într-adevăr ANAF îi verifică pe cei fără venituri declarate, dar care trimit sume mari de bani și nu le justifică. Cine este onest nu are niciun motiv de îngrijorare”.
La fel se întâmplă și în cazurile darurilor pe care oamenii le primesc la nuntă sau la botez. ANAF face verificări pentru a descuraja evaziunea fiscală. Sumele care nu pot fi justificate se impozitează cu 70%.
