INS: Câştigul salarial mediu net a crescut cu 6,4% în luna martie. Domeniile cel mai bine plătite

62444612
Shutterstock

Câştigul salarial mediu net a crescut la 5.691 lei în luna martie 2025, fiind mai mare cu 340 lei (+6,4%) faţă de luna anterioară, conform datelor publicate joi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu brut a fost 9.495 lei, cu 563 lei (+6,3%) mai mare decât cel înregistrat în luna februarie a acestui an.

Domeniile cu cele mai mari și cele mai mici salarii

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun (14.768 lei) şi în activităţile de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (13.697 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (3.279 lei) şi în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.410 lei).

Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,8%.

Indicele câştigului salarial real a fost 104,7% în luna martie 2025 faţă de luna martie a anului trecut şi 106,1% faţă de februarie 2025. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 264,4%, cu 15,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna februarie 2025.

"În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparaţie (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei", arată INS.

În luna martie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor din tutun, cu 36%, în intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), cu 25,5%, şi în activităţi de editare, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), fabricarea băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală (inclusiv activităţi de difuzare şi transmitere de programe), activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice), extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a., fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice cu procente cuprinse între 12,5% şi 22,5%.

Domeniile în care salariile au scăzut

La polul opus, scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna februarie 2025 au fost determinate de acordarea în lunile precedente de premii ocazionale (prime anuale sau pentru performanţe deosebite, al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Totodată, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte/proiecte).

Scăderi ale câştigului salarial mediu net au fost consemnate în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, cu 14,8%, şi în transporturi pe apă, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice cu procente cuprinse între 3% şi 8%.

În sectorul bugetar, câştigul salarial mediu net a înregistrat creşteri comparativ cu luna precedentă, astfel: învăţământ (+3,7%), ca urmare a reluării plăţii cu ora a cadrelor didactice, sănătate şi asistenţă socială (+1,7%), respectiv administraţie publică (+1 leu).

Potrivit INS, câştigul salarial mediu brut lunar se determină prin raportarea sumelor brute plătite din fondul de salarii, din profitul net şi alte fonduri (exclusiv sumele compensatorii, sumele plătite retroactiv ca urmare a câştigării în instanţă a drepturilor băneşti aferente anilor anteriori) la numărul mediu al salariaţilor.

Articol recomandat de sport.ro
Imagini virale cu Cristiano Ronaldo: ”Sunt adevărate! E incredibil”
Imagini virale cu Cristiano Ronaldo: ”Sunt adevărate! E incredibil”
Citește și...
Bursa de la București, imună la criza politică și la sancțiunile pentru bănci. Capitalizarea, în creștere

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a câştigat în această săptămână peste 16 miliarde de lei la capitalizare, în creştere cu 2,66% faţă de săptămâna anterioară. 

Guvernul a aprobat bugetul ANL pe 2026. Anul trecut se pregătea desființarea instituției. DOCUMENTE

Guvernul a aprobat bugetul Agenției Naționale pentru Locuințe pentru 2026, care asigură resursele necesare programelor de construire a locuințelor și desfășurării activității. În 2025, era luată în calcul desființarea instituției.

Surpriză pe piața muncii. Domeniul în care femeile dau lovitura la salariu și câștigă cu aproape 2.600 de lei peste bărbați

În România, în 51 din 67 de domenii economice, bărbații câștigă mai mult decât femeile. În majoritatea cazurilor, însă, diferențele salariale nu sunt foarte mari, situându-se sub marja de 1.000 de lei.

Recomandări
Mesajul premierului desemnat, Adrian Veștea, către PNL-ul revoltat: „Ceea ce se întâmplă astăzi nu este o amenințare”

La câteva ore după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat oficial pentru funcția de prim-ministru, Adrian Veștea a încercat să calmeze acutizarea crizei politice. 

Cine este Adrian Veștea, desemnat premier de Nicușor Dan. Provocările cărora le va face față

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat duminică dimineață pe Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru al României, punând capăt săptămânilor de negocieri și speculații politice.

Ilie Bolojan califică desemnarea premierului Adrian Veștea drept „un act ostil”: „O evidentă încercare de rupere a PNL”

Ilie Bolojan a reacționat după ce președintele Nicușor Dan a anunțat desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru, afirmând că decizia a fost luată fără consultarea conducerii PNL.