Datele studiului relevă probleme persistente legate de respectarea drepturilor profesionale, condițiile de muncă și salarizare, în timp ce organizația propune modificări ale viitoarei legi a salarizării pentru a evita apariția unor inechități în sistem.
Marți, sindicaliştii din sănătate se află în grevă japoneză, ameninţând cu greva generală, nemulţumiţi de Legea salarizării, propusă de Guvernul interimar.
Noua grilă promite creșteri pentru angajații din sănătate. Potrivit proiectului de lege, pus în dezbatere publică, în sănătate, un medic primar ar urma să aibă un salariu brut de aproximativ 16.400 de lei (9594 lei net), iar un medic specialist ar lua puțin peste 13 mii de lei brut. Un asistent medical debutant din spitale ar urma să primească 7.011 lei brut, față de 5.530 de lei în prezent, iar un biolog debutant ar urma să ajungă la 6.847 de lei, de la 5.679 de lei.
Colegiul Medicilor propune majorarea coeficienților de salarizare pentru medici în noua grilă, inclusiv pentru rezidenți și medicii specialiști. Potrivit proiectului noii legi a salarizării, un medic rezident în anul I ar urma să aibă un salariu net de 4605 de lei, în anul II de 4989 de lei, în anul III de 5373 de lei, în anii IV-V de 5756 de lei, iar în anii VI-VII de 6140 de lei.
Ce majorări propune Colegiul Medicilor:
- Medic rezident anul I - coeficient 2,92 x 4.100 = 7004 lei net (+52,1%)
- Medic rezident anul II - coeficient 3,08 x 4.100 = 7387 lei net (+48,1%)
- Medic rezident anul III – coeficient 3,24 x 4.100 = 7771 lei net (+44,6%)
- Medic rezident anul IV-V – coeficient 3,92 x 4.100 = 9402 lei net (+63,3%)
- Medic rezidentul anul VI-VII – coeficient 4,00 x 4.100 = 9594 lei net (+56,3%)
Rezidenții solicită schimbări legislative
Medicii rezidenți reclamă numeroase disfuncționalități în aplicarea legislației și în respectarea drepturilor profesionale. Potrivit studiului, 45,9% dintre respondenți spun că nu beneficiază de ziua liberă după gardă, deși aceasta este prevăzută de lege. Totodată, 81,7% afirmă că nu primesc uniformă medicală din partea angajatorului, iar 22% susțin că nu le este asigurat echipamentul de protecție necesar
Rezidenții solicită și schimbări legislative. Aproape nouă din zece respondenți (89,6%) consideră că gărzile efectuate în primul an de rezidențiat trebuie remunerate. De asemenea, 86,3% susțin limitarea numărului de ore de gardă pe lună, iar 85,9% doresc posibilitatea efectuării unor stagii de pregătire în străinătate fără suspendarea contractului de muncă din România.
Studiul evidențiază că infrastructura și condițiile de lucru sunt percepute drept factori esențiali pentru calitatea actului medical. Peste 96% dintre rezidenți spun că au nevoie de calculatoare funcționale și actualizate, iar 95,1% solicită acces permanent la dezinfectanți și materiale de igienă. Totodată, 92,5% consideră necesară existența unor camere de gardă dedicate rezidenților, iar 91,9% cer spații pentru odihnă, luarea mesei și recreere.
Reclamă munca suplimentară și activități neplătite
Datele studiului indică o practică extinsă a muncii neremunerate în sistemul sanitar.
- 70,4% dintre rezidenți lucrează peste program fără a fi plătiți;
- 63,9% efectuează gărzi fără remunerație;
- 53,8% lucrează în weekenduri sau de sărbători legale fără plată;
- 28,3% participă la contravizite fără să fie remunerați.
Potrivit analizei, aproximativ jumătate dintre rezidenți declară că desfășoară simultan trei sau patru tipuri de activități neplătite.
Distribuția gărzilor este, de asemenea, neuniformă. În timp ce 62,7% dintre rezidenți efectuează între una și patru gărzi pe lună, peste 21% depășesc pragul de cinci gărzi lunar. Aproape 15% spun că nu fac deloc gărzi.
Avertisment medicilor privind noua lege a salarizării
Colegiul Medicilor critică prevederile proiectului noii legi a salarizării care introduc conceptul de „diferență salarială tranzitorie”. Aceasta reprezintă suma acordată angajaților aflați deja în sistem la momentul intrării în vigoare a legii, pentru a compensa eventualele pierderi salariale rezultate din noua grilă.
CMR avertizează că mecanismul poate genera două efecte nedorite. Pe de o parte, ar putea apărea diferențe salariale între medici care desfășoară aceeași activitate, în funcție de momentul angajării. Pe de altă parte, medicii ar putea fi descurajați să promoveze sau să accepte funcții superioare dacă acest lucru ar conduce la pierderea diferenței salariale tranzitorii.
