FMI, raport "strict confidential": greselile majore facute in gestionarea crizei din Grecia
Fondul Monetar International (FMI) admite, intr-un raport intern, ca a facut greseli majore in ultimii trei ani in ceea ce priveste gestionarea acordului de finantare externa incheiat cu Grecia.
Potrivit raportului, a fost subestimat semnificativ impactul masurilor de austeritate asupra economiei, potrivit Wall Street Journal.
Intr-un document intern "strict confidential", FMI noteaza ca a subestimat semnificativ pagubele care aveau sa fie aduse economiei grecesti de masurile de austeritate prescrise guvernului. Grecia este in recesiune de sase ani.
Totodata, FMI admite ca si-a incalcat propriile reguli, astfel incat datoria publica uriasa a Greciei sa para sustenabila si ca, in retrospectiva, tara nu respecta trei dintre cele patru criterii de calificare pentru finantare.
Raportul FMI subliniaza insa ca modul in care a fost abordata criza, in coordonare cu Uniunea Europeana, a castigat timp pentru a limita impactul asupra zonei euro.
In plus, oficiali FMI considera ca experienta acumulata in Grecia va ajuta in viitoare situatii de criza, iar institutia nu a avut alternative la momentul respectiv.
In ultimii trei ani, mai multi oficiali importanti din cadrul FMI, printre care si directorul executiv Christine Lagarde, au afirmat in repetate randuri ca nivelul datoriei de stat a Greciei este sustenabil, iar imprumuturile pot fi restituite integral si la timp.
Doi fosti oficiali ai FMI sustin ca seful biroului de avocatura din cadrul institutiei, Sean Hagan, a avertizat in repetate randuri la mijlocul anului 2010 ca acordul cu Grecia risca sa incalce regulile Fondului.
In 2010, FMI a modificat reglamentul, introducand prevederi pentru situatii exceptionale, astfel incat tarile sa poata accesa imprumuturi mult mai ridicate decat in mod normal.
"Ceea ce s-a intamplat atunci este mult mai usor de observat in retrospectiva. Nu erau satisfacute toate criteriile pentru accesul exceptional asa cum era definit la acea data. Cu toate acestea, era nevoie urgenta de sprijin", a declarat Lagarde, citata de WSJ.
Seful FMI a precizat ca, daca institutia nu si-ar fi modificat regulamentul in 2010, Grecia nu ar fi primit sprijin.
In urma analizarii relatiei cu Grecia, FMI va reevalua probabil "exceptiile la criteriile de acces exceptional" si va ajusta abordarea fata de acordurile regionale de finantare.
FMI a luat masuri si pentru a dezvolta un procedeu mai riguros de evaluare a datoriilor de stat si va pune mai mult accent pe asistenta tehnica in domenii precum supravegherea bancara si colectarea taxelor, zone unde Grecia inregistra deficiente semnificative, a continuat Lagarde.
Raportul FMI noteaza ca expertii institutiei au fost prea optimisti in 2010 in ceea ce priveste posibilitatea ca guvernul Greciei sa revina pe pietele financiare si in privinta abilitatii politice de a implementa masurile convenite in program.
FMI a contribuit cu 47 miliarde de dolari la cele doua acorduri de finantare incheiate de Grecia in 2010 si 2012 cu UE si institutia de la Washington, care au avut o valoare totala de 230 miliarde euro (aproximativ 300 miliarde de dolari).
Ulterior, FMI a redus participarea financiara la alte acorduri de bailout din zona euro, cu Irlanda, Portugalia si, mai recent, cu Cipru.
FMI a estimat initial ca Grecia va pierde 5,5% din PIB in perioada 2009 - 2012. Impactul economic a fost insa mult mai grav, de 17% din PIB. Totodata, somajul a depasit 25%, in timp ce proiectiile initiale ale Fondului indicau un varf de 15% in 2012.
Acordul cu Grecia vizeaza reducerea datoriei de stat la 124% din PIB pana in 2020 si la sub 110% pana in 2022, fata de 175% in acest an.
Fondul noteaza ca relaxarea programului de austeritate ar fi ajutat intr-adevar economia elena, insa nu a fost posibila din punct de vedere politic la nivel european.
