Financial Times: Italia este ţara din zona euro cea mai susceptibilă de o criză a datoriei
Italia este ţara din zona euro cea mai susceptibilă de o criză a datoriei, din cauza creşterii ratelor dobânzii de către Banca Centrală Europeană (BCE) şi a unor achiziţii mai reduse de obligaţiuni în lunile următoare.
Guvernul de coaliţie dreapta din Italia, care şi-a asumat guvernarea în octombrie, sub conducerea premierului Giorgia Meloni, caută drumul către „rectitudine fiscală”, după ce s-a estimat că deficitul fiscal al ţării va scădea de la 5,6 % din PIB în 2022 la 4,5 % în 2023 şi la 3% în anul următor.
Dar, datoria publică italiană continuă să fie una dintre cele mai ridicate din Europa, cu puţin peste 145% din Produsul Intern Brut, consideră nouă din zece economişti consultaţi de Financial Times, relatează agenţia EFE, citată de Agerpres.
Alegeri 2024
15:43
Referendumul din București, 24 noiembrie 2024. Ce întrebări vor fi pe buletinele de vot și ce urmărește Nicușor Dan
20:17
Ludovic Orban se retrage din cursa prezidențială și își anunță susținerea pentru Elena Lasconi. Reacția candidatei USR
19:41
Nicuşor Dan: Ar fi bine să rămână un singur candidat al partidelor de dreapta la prezidenţiale
10:00
Ce averi au candidații la alegerile prezidențiale. De la terenuri și case până la lingouri de aur, bijuterii și tablouri
Marco Valli, economist şef al băncii italiene UniCredit, a spus că „nevoile mai mari de refinanţare a datoriei” ţării şi situaţia politică „potenţial complicată” o vor face mai vulnerabilă în ceea ce priveşte o vânzare masivă pe piaţa de bonduri.
Costurile de îndatorare ale Romei au crescut considerabil după ce BCE a început să majoreze rata dobânzilor, în vara anului trecut.
Randamentul obligaţiunilor pe zece ani a depăşit 4,6% săptămâna trecută, fiind de aproape patru ori peste nivelul din anul anterior şi cu 2,1 puncte procentuale peste randamentul obligaţiunilor germane.
Meloni şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la intenţia BCE de a continua să majoreze rata dobânzilor, în pofida riscurilor pentru creştere şi stabilitate financiară.
„Ar fi util ca BCE să gestioneze bine comunicarea... în caz contrar apare riscul de a genera, nu panică, ci fluctuaţii pe piaţă, care anulează eforturile pe care le fac guvernele”, a spus ea într-o conferinţă de presă, săptămâna trecută.
Noul Guvern italian „a dat, până acum, investitorilor puţine motive pentru a se îngrijora”, a afirmat Veronika Roharova, şefa pentru economia zonei euro de la banca elveţiană Credit Suisse.
„Dar îngrijorările ar putea reapărea, pe măsură ce creşterea încetineşte, ratele dobânzilor se majorează şi mai mult şi emisiunea (de datorie) se recuperează”, a adăugat ea.
Cei care stabilesc ratele dobânzilor de la BCE au semnalat că vor continua să le majoreze cu jumătate de punct în primele luni ale acestui an.
Klaas Knot, guvernator al băncii centrale olandeze, a declarat pentru FT că banca centrală abia a început „a doua jumătate” a ciclului său de majorare a dobânzilor.
Însă, unii analişti consideră că BCE supraestimează riscurile legate de inflaţie şi subestimează perspectiva unei recesiuni.