DOCUMENT. Proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor
Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 a fost publicat, joi seară, pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Acesta prevede că bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174.102,0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 318.456,6 milioane lei credite de angajament şi în sumă de 261.451,7 milioane lei credite bugetare, cu un deficit de 87.349,7 milioane lei.
Cererea internă va reprezenta motorul creşterii economice în special prin majorarea formării brute de capital fix, cu o dinamică superioară celei a consumului final, respectiv 6,5% faţă de 3,5%.
Pe latura ofertei se estimează o îmbunătăţire a activităţii economice în toate sectoarele, urmărindu-se recuperarea, în mare parte, a scăderilor înregistrate în 2020 ca urmare a crizei sanitare
Conform proiectului, bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 174,102 miliarde de lei, iar la cheltuieli în sumă de 318,456 miliarde de lei credite de angajament şi în sumă de 261,451 miliarde de lei credite bugetare, cu un deficit de 87,350 miliarde de lei.
Potrivit raportului privind situaţia macroeconomică, proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 4,3% prevăzută pentru anul 2021, cu un vârf în anul 2023 de 5% şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2022-2024, mai mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul ţărilor UE (4,2% la nivelul zonei euro şi 4,1% pe total UE, estimată pentru anul 2021, conform prognozei de toamnă a UE).
"În condiţiile unui cadru internaţional şi intern dificil marcat de criza pandemică, România are o viziune de politici fiscale şi bugetare care să permită recuperarea contracţiei economice din anul 2020 şi să potenţeze şi să menţină creşterea economică la un nivel de peste 4% pe orizontul de referinţă, fiind conştientă că trebuie să utilizeze toate pârghiile pentru a pregăti economia să facă faţă unor eventuale şocuri viitoare", se menţionează în raport.
Deficitul bugetului general consolidat este estimat la 7,16% din Produsul Intern Brut în acest an, în condiţiile unor venituri reprezentând 32,67% din PIB, respectiv 364,907 miliarde de lei, şi ale unor cheltuieli de 39,84% din PIB, respectiv 444,907 miliarde de lei, potrivit documentului.
Cheltuielile de investiţii sunt preconizate la 61,429 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 5,5% în PIB, iar în anul 2024 acestea vor însuma aproximativ 67,5 miliarde de lei.
"În anul 2021 se constată o îmbunătăţire a structurii cheltuielilor de investiţii în sensul creşterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la 2,87% din cadrul surselor de finanţare, faţă 2,01% în 2020 şi se observă că finanţarea din fonduri europene ocupă cea mai mare pondere în cadrul surselor de finanţare în anii 2021 şi 2022", se arată în document.
Proiecţia indicatorilor pentru următorii trei ani arată o reducere progresivă a deficitului bugetar la 5,84% din PIB în 2022, 4,37% din PIB în 2023 şi 2,89% din PIB în 2024.
În ceea ce priveşte deficitul ESA, planificarea bugetară pe anul 2021 şi estimările pe perioada 2022-2024 stabilesc soldul negativ la 8,23% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2024 la 2,90% din PIB. Potrivit Ministerului Finanţelor, spre sfârşitul orizontului de prognoză, în anul 2024, deficitul se va încadra în prevederile regulamentelor europene, respectiv 2,9%.
Inflaţia media anuală avută în vedere la elaborarea bugetului din acest an este de 2,4%.
Numărul şomerilor este estimat la 310.000 persoane, iar câştigul salarial mediu net lunar la 3.323 lei.
Salariile de bază/soldele de funcţie/salariile de funcţie/indemnizaţiile de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, precum şi indemnizaţiile aferente funcţiilor de demnitate publică şi funcţiilor asimilate acestora, prevăzute în Legea-cadru nr. 153/2017, vor fi menţinute la nivelul acordat pentru luna decembrie 2020, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2021 şi proiecţia acesteia pe anii 2022-2024, care însoţeşte proiectul Legii bugetului de stat pentru 2021.
De asemenea, va fi menţinut în anul 2021 cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Alte măsuri prevăzute în anul 2021 vizează: menţinerea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul stabilit pentru anul 2020; neacordarea de premii şi a indemnizaţiei de vacanţă prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017; compensarea orelor suplimentare pentru personalul bugetar numai cu timp liber corespunzător, iar pentru poliţişti şi cadre militare se menţin reglementările din anii anteriori care vizează acordarea drepturilor salariale pentru activitatea desfăşurată în zilele de sărbători legale; prelungirea folosirii voucherelor de vacanţă emise în anul 2019 şi anul 2021 până la sfârşitul anului 2021 şi suspendarea emiterii de vouchere de vacanţă pentru anul 2021.
De asemenea, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri şi naval. Studenţii orfani sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport, se mai arată în document.
Prin proiectul de buget, se urmăreşte eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice printr-un pachet susţinut de reforme în domeniul cheltuielilor de personal, al pensiilor, precum şi asupra operatorilor economici aşa cum sunt definiţi în Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013.
Astfel, la nivelul pieţei muncii, se va urmări eficientizarea politicii de ocupare şi de stimulare a muncii, astfel încât să se ofere servicii competitive şi adaptate realităţilor din piaţa muncii, atât pentru angajatori, cât şi pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, legarea muncii de criterii de performanţă.
Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată s-a majorat la 2.300 lei lunar, începând cu data de 13 ianuarie 2021, ceea ce reprezintă o creştere de 3,1% faţă de luna decembrie 2020.
Pentru personalul încadrat pe funcţii pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puţin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, se stabileşte la suma de 2.350 lei lunar, pentru un program normal de lucru de 169,333 ore în medie pe lună.
În ceea ce priveşte sistemul de pensii, se va avea în vedere pensii echitabile pentru toate categoriile de pensionari, un sistem public de pensii sustenabil.
"Principiul contributivităţii şi asigurarea unui sistem care să urmărească eliminarea inechităţilor vor fi principii de bază care vor contura politica de pensii în viitor", se spune în raport.
Referitor la asistenţă socială, aceasta va fi îndreptată către nevoile reale ale beneficiarilor şi asigurarea unor condiţii de trai decente pentru familiile în dificultate şi categoriile sociale vulnerabile.
La capitolul alocaţie de stat pentru copii, din ianuarie 2021, cuantumul acesteia s-a majorat cu 16% faţă de valoarea din decembrie 2020.
În ceea ce priveşte reforma operatorilor economici definiţi potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013, ministerele care au în subordine operatori economici vor analiza cauzele înregistrării de pierderi şi/sau plăţi restante la aceşti operatori.
"Va fi prezentat un set de măsuri concrete de restructurare şi reorganizare cuantificabile pentru eficientizarea activităţii operatorilor economici în vederea diminuării pierderilor sau plăţilor restante, pentru redresarea activităţii acestora. Acordarea unor sume de la bugetul de stat în anul 2021 pentru aceşti operatori economici va fi condiţionată de respectarea implementării măsurilor de redresare a activităţii acestora", se prevede în raport.
Bugetul asigurărilor sociale de stat, venituri de 90 de miliarde de lei
Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii ar urma să aibă, în acest an, venituri în sumă de 90 miliarde de lei, iar 81,3% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, potrivit expunerii de motive aferente Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021, postate în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor.
"Pentru anul 2021, din totalul veniturilor bugetare estimate la 90,363 miliarde de lei, 81,3% urmează să se încaseze din contribuţii de asigurări, 0,1% din venituri nefiscale şi 18,6% din subvenţii de la bugetul de stat, respectiv suma de 16,766 miliarde de lei. Din totalul veniturilor bugetare, 90,079 miliarde de lei sunt aferente sistemului public de pensii (99,7%) şi 283.325.000 lei aferente sistemului asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale (0,3%). Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2021 sunt diminuate cu suma de 9,754 miliarde de lei aferentă Pilonului II de pensii", se spune în document.
Conform sursei citate, baza anuală de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente, o reprezintă venitul ales, care nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei. Termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 mai 2021, inclusiv a anului următor celui pentru care se datorează contribuţia.
De asemenea, în document se menţionează cota de contribuţie la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II) de 3,75%, reglementat prin Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Totodată, cifrele au fost stabilite având în vedere venituri suplimentare de 2,55 miliarde de lei, asumate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscala (ANAF), estimate a se încasa din obligaţiile bugetare restante la data de 31 decembrie 2020 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.226/2020, reglementări privind restructurarea obligaţiilor bugetare, eşalonarea la plată în forma simplificată etc.).
În anul 2021, cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 90,220 miliarde de lei, din care 90,079 miliarde de lei pentru sistemul public de pensii (99,8%) şi 140,395 milioane de lei pentru sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale (0,2%).
Din totalul cheltuielilor aferente sistemului public de pensii, 98,9% vor fi alocate pentru asistenţă socială şi 1,1% pentru administrarea sistemului public de pensii (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi datorate trezoreriei statului, alte transferuri, proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, alte cheltuieli şi active nefinanciare).
Din totalul cheltuielilor aferente sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, 88,6% vor fi alocate pentru asistenţă socială (pensii de invaliditate din cauză de accidente de muncă sau boli profesionale, ajutoare sociale în caz de invaliditate) şi 11,4% pentru funcţionarea sistemului (cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi, alte cheltuieli, transferuri între unităţi ale administraţiei publice şi active nefinanciare).
Fondurile destinate plăţii pensiilor din sistemul public de pensii pentru anul 2021 sunt în sumă de 87,472 miliarde de lei, respectiv 7,83% din PIB.
Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2021 cu un excedent în sumă de 142,930 milioane de lei aferent sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.
De asemenea, pentru anul acesta veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost estimate la 4,678 miliarde de lei, din care 25,3% vor proveni din cota parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării sistemului de asigurări pentru şomaj, 27,6% din cotă parte din contribuţia asiguratorie pentru muncă destinată finanţării fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, 16,3% din sume primite de la Uniunea Europeană, venituri nefiscale 0,4% şi 30,4% din subvenţii de echilibrare de la bugetul de stat.
Din totalul veniturilor bugetare, 3,375 miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (72,1%) şi 1,303 miliarde de lei aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (27,9%).
Pentru anul 2021, prin bugetul asigurărilor pentru şomaj s-a prevăzut finanţarea unor cheltuieli în sumă totală de 3,485 miliarde de lei, din care 3,375 miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (96,8%) şi 110,340 milioane de lei fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (3,2%).
Câți bani primesc ministerele
Ministerul Sănătăţii va avea fonduri semnificativ mai reduse în 2021, comparativ cu anul trecut, potrivit proiectului de buget prezentat joi seartă de Guvern şi analizat de Profit.ro. Alte ministere vor primi fonduri majorate, printre acestea fiind Agricultura, Transporturile şi Munca. Resursele alocate pentru Ministerul Educaţiei cresc uşor în acest an.
Ministerul Sănătăţii credite bugetare 17,5 miliarde lei, -11,2% faţă de anul trecut, credite de angajament 18,6 miliarde lei,în scădere cu 7,3% Ministerul Agriculturii credite bugetare de 26 miliarde lei, +10,4% creditele de angajament de 38,3 miliarde de lei, +59%
Ministerul Educaţiei credite bugetare 31,1 miliarde lei, + 2,8% credite de angajament 30,1 miliarde lei, +1,7%
Ministerul Transporturilor credite bugetare 14,1 miliarde lei, +9,4% credite de angajament 31,9 miliarde lei, +66%.
Ministerul Energiei credite bugetare 1,14 miliarde lei, +83% credite de angajament 1,14 miliarde lei, +85%
Ministerul Finanţelor credite bugetare 5,4 miliarde lei, -2,5% credite de angajament 5,7 miliarde lei, +2,7%
Ministerul Finanţelor - Acţiuni Generale credite bugetare 36,1 miliarde lei, +7,3% credite de angajament 37,3 miliarde lei, +9,6%
Ministerul Muncii credite bugetare 53,9 miliarde lei, +9,7% credite de angajament 53,8 miliarde lei, +10,1%
Premierul Florin Cîţu a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, liniile generale ale bugetului.
"Ştiţi foarte bine, creşterea economică este estimată pentru anul următor la 4,3%, cu un PIB. Deficitul bugetar pe care îl estimăm este de 7,14-7,16% din PIB, aici calculăm încă. Acest deficit de 7,16% din PIB, acum este acolo, sper să rămână acolo, duce la un deficit ESA, pe care îl evaluează Comisia Europeană, agenţiile de rating, de aproape 8,2% din PIB. Anul trecut am avut un deficit ESA de 9,1% din PIB, iar ajustarea este mai redusă de un punct procentual. Cei de la Comisie nu sunt foarte fericiţi de această ajustare. Va trebuie să îi convingem că suntem credibili, motiv pentru care venim şi cu bugetul pentru anul 2022, pentru a arăta că suntem credibili şi avem reforme şi pentru anul următor", a declarat Cîţu.
