Băncile şi-au crescut apetitul de negociere, numărul împăcărilor cu consumatorii a crescut cu 85% în cadrul CSALB

credit, banca, rate
Shutterstock

Băncile şi-au crescut apetitul de negociere, iar numărul împăcărilor cu consumatorii a crescut cu 85% în cadrul Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), a anunţat miercuri entitatea.

Potrivit unui comunicat al CSALB, de la începutul anului, 823 de consumatori au parcurs întregul proces de conciliere (depunere cerere, negociere, hotărâre finală - soluţie acceptată de ambele părţi) ori au ajuns la o înţelegere directă cu băncile/IFN-urile, după ce au apelat la CSALB. Faţă de perioada similară din 2021, creşterea este de 85%. În trimestrul 3 din 2021, 445 de români s-au aflat într-una dintre aceste două situaţii. Beneficiile pe care le-au obţinut consumatorii care au negociat cu băncile în această perioadă din an depăşesc 1,5 milioane de euro.

"În 2022 au fost închise 102 procese în instanţă, pentru că părţile au dorit şi au reuşit să găsească o soluţie amiabilă în cadrul CSALB. Creşterea este una importantă, faţă de cele 67 de situaţii de acest fel pe care le-am înregistrat în tot anul 2021. În luna iulie, CSALB a solicitat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi celor 15 Curţi de Apel din ţară să fie aduse la cunoştinţa judecătorilor, iar aceştia să recomande, soluţionarea amiabilă a litigiilor dintre consumatori şi bănci/IFN-uri. Practic, solicitarea CSALB a fost ca judecătorii să aplice prevederile art. 21, alin. 2 din Codul de Procedură Civilă potrivit căruia: În tot cursul procesului, judecătorul va încerca împăcarea părţilor, dându-le îndrumările necesare, potrivit legii. Nu ştim câte dintre aceste procese s-au încheiat la recomandarea judecătorilor, însă mai multe lucruri sunt certe: instanţele au fost scutite de peste 100 de procese consumatoare de timp, iar dacă în instanţa clasică doar o parte câştigă, şi cealaltă pierde, de această dată ambele părţi aflate în litigiu au obţinut beneficii. În afară de câştigul material, litigiile au fost soluţionate gratuit pentru consumatori şi în doar câteva zeci de zile, după mult timp petrecut în instanţă", a declarat Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naţionale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.

De la începutul anului 2022, 2.002 de consumatori s-au adresat CSALB, cu aproximativ 10% mai mulţi decât în perioada similară din 2021. Trimiterea cererii (direct de pe www.csalb.ro) şi negocierea prin intermediul unui conciliator sunt gratuite pentru consumatori. În 15 zile după trimiterea cererii, banca/IFN-ul răspund dacă intră în negociere sau refuză soluţionarea amiabilă. Ponderea cererilor adresate băncilor a crescut uşor, de la 62,7% în T3 2021, la 65,2% din total, în T3 2022. Pe de altă parte, ponderea cererilor adresate IFN-urilor a scăzut: de la 37,3% din total/2021, până la 34,8% din total/2022.

Potrivit comunicatului, evoluţia organică a cererilor se datorează şi lunilor marcate de creşterea generalizată a preţurilor, în special după declanşarea războiului de la graniţele României, precum şi de evoluţia indicilor ROBOR şi IRCC. Mulţi consumatori întâmpină dificultăţi reale de plată, iar aceste circumstanţe justificate necesită identificarea unor soluţii de reechilibrare a obligaţiilor contractuale.

Citește și
oameni pe strada
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Conform sursei citate, 824 de cereri de ştergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu au putut face obiectul negocierilor în cadrul CSALB (248 în raport cu băncile şi 576 în raport cu IFN-urile), urmând să se rezolve direct între părţi sau să fie clasate.

CSALB menţionează că anul acesta s-a înregistrat cel mai mic procent de cereri respinse şi cel mai mare număr de înţelegeri directe. Astfel, cererile respinse fără un motiv justificat reprezintă 4,7% din totalul cererilor (faţă de 16,7% la finalul T3/2021). În urma solicitărilor făcute de CSALB către bănci, pentru unele cereri iniţial refuzate băncile şi-au reconsiderat opinia şi le-au acceptat spre negociere. Numărul de dosare (cereri acceptate spre negociere) din acest an este cu 32% mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2021 (506 dosare în comparaţie cu 383 dosare). În 92% dintre negocierile purtate anul acesta în cadrul CSALB băncile şi consumatorii s-au împăcat, adică au acceptat soluţia propusă de conciliatorii CSALB. Soluţionarea directă între comerciant şi consumator (după sesizarea CSALB) s-a triplat faţă de anul anterior: de la 143 de cazuri în 2021, la 428 de înţelegeri directe în 2022 (dintre care 168 în raport cu băncile şi 260 în raport cu IFN-urile).

De asemenea, se precizează că beneficiile obţinute de consumatori sunt de 7,5 milioane de euro în peste 6 ani de activitate.

CSALB este o entitate înfiinţată ca urmare a unei Directive europene şi intermediază gratuit şi în mai puţin de trei luni negocierea dintre consumatori şi bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice judeţ al ţării pot trimite cereri către Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 19 conciliatori, dintre cei mai buni specialişti în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înţelegerea părţilor are puterea unei hotărâri în instanţă.

Articol recomandat de sport.ro
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
"Bijuteria" de 100 de milioane de euro prinde viață! Când intră buldozerele: "Va fi primul din țară"
Citește și...
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă
Analiză: Leul, sub presiune în 2026 - curs prognozat la 5,25 lei/euro și creștere economică modestă

Casa de brokeraj XTB estimează că PIB-ul României va creşte cu 0,8% în 2026, iar deficitul bugetar va fi de 6,7% din PIB.

Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii
Amenințări cu greva de la angajații din Parlament. Un agent de curățenie are 4.000 de lei net. Ce salarii medii au românii

Angajații de la Parlament se plâng de salariile mici și amenință cu greva generală ca urmare a tăierilor parțiale de sporuri decise de Guvernul Bolojan. 

România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria
România va avea nevoie de împrumuturi-record, de peste 275 miliarde lei, în 2026. Statul promite că va gestiona datoria

România se pregătește pentru 2026 cu nevoi de finanțare record de peste 275 miliarde lei și un deficit bugetar redus la 6–6,5% din PIB, mizând pe prefinanțare, emisiuni mai mici de euroobligațiuni și fonduri UE pentru a gestiona costurile datoriei.

Recomandări
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor
Apa revine treptat în Prahova și Dâmbovița, după zile de criză. Testele de calitate a apei vor decide deschiderea robinetelor

Joi seara, responsabilii de la Apele Române au anunțat că alimentarea cu apă se apropie de reluare pentru cei peste 100.000 de locuitori din Prahova și Dâmbovița.

Ultima zi de campanie pentru candidații la Primăria Capitalei. Bucureştenii îşi aleg duminică primarul general
Ultima zi de campanie pentru candidații la Primăria Capitalei. Bucureştenii îşi aleg duminică primarul general

Vineri este ultima zi în care cei 17 candidaţi aflaţi în competiţia pentru fotoliul de primar general al Capitalei mai pot să îşi prezinte oferta electorală în faţa bucureştenilor.

Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România
Putin cere retragerea completă a armatei ucrainene până la Odesa. Rusia ar ajunge astfel la granița cu România

„Există posibilitatea ca americanii să trădeze Ucraina". Emmanuel Macron a formulat acest grav avertisment într-o discuție cu Zelenski şi alți lideri europeni pentru a analiza strategii de protejare a Kievului.