Banca Mondială şi-a îmbunătăţit estimările privind evoluţia economiei României în 2021

Ultima actualizare: 06-10-2021 13:58
Banca Mondială nu mai publică topul economiilor lumii, după ce s-a descoperit că datele erau măsluite. Pe ce loc era România
Getty

O redresare surprinzător de puternică în prima jumătate a acestui an a stimulat activitatea economică pe pieţele emergente şi în ţările în curs de dezvoltare din regiunea Europa şi Asia Centrală.

Astfel, economia regională ar urma să se extindă mai mult decât a fost preconizat, înregistrând o creştere de 5,5% în 2021, conform celei mai recente ediţii a Actualizării Economice Regionale a Băncii Mondiale (ECA Economic Update), lansată marţi, citată de Agerpres.

Potrivit instituţiei financiare, redresarea a fost în mare parte determinată de o revenire puternică a exporturilor în prima jumătate a acestui an, în contextul în care activitatea din zona euro a revenit, preţurile mărfurilor au crescut abrupt, iar cererea internă şi-a revenit datorită vaccinării şi pachetelor de sprijin. Totuşi, creşterea exporturilor s-ar putea diminua pe fondul răspândirii globale şi regionale a variantelor de COVID-19 mai contagioase, care de altfel au diminuat şi redresarea cererii interne regionale.

În 2022, se estimează o atenuare a creşterii regionale până la 3,4%, deoarece cererea internă şi externă se stabilizează, iar stimulentul pandemic este diminuat. Perspectivele rămân însă extrem de incerte, având în vedere continuarea pandemiei, în special în contextul accesului inegal la vaccin, precum şi al ezitării faţă de acesta. Redresarea regională a fost însoţită de o accelerare rapidă a inflaţiei şi rămâne vulnerabilă la stresul financiar, care ar putea fi declanşat de o înăsprire bruscă a condiţiilor de finanţare externă sau de o creştere accentuată a incertitudinii politice şi a tensiunilor geopolitice.

În ceea ce priveşte România, Banca Mondială şi-a îmbunătăţit, marţi, estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an la 7,3%, cu 1,3 puncte procentuale peste previziunile din luna iunie, urmând ca anul viitor să înregistreze o creştere de 4,8%, cu 4,3 puncte procentuale peste estimările anterioare. Pentru 2023, Banca Mondială prognozează în cazul României o creştere economică de 3,9%.

"Pandemia continuă să modeleze perspectivele economice pentru Europa şi Asia Centrală. Cu toate acestea, odată cu creşterea ratelor de vaccinare în regiune, factorii de decizie se pot concentra acum pe asigurarea faptului că recuperarea post-pandemică este incluzivă, rezilientă şi durabilă. Asigurarea unui mediu de afaceri competitiv care facilitează antreprenoriatul şi promovează dinamismul sectorului privat sunt importante pentru o creştere economică pe termen lung", a declarat Anna Bjerde, Vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

O analiză specială privind "Concurenţa şi Redresarea Firmelor după Covid-19", folosind date din sondaje în cadrul întreprinderilor şi de tip "Business Pulse Surveys" ale Băncii Mondiale, constată că pandemia a avut un impact profund şi variat asupra firmelor.

În medie, firmele din regiune au înregistrat scăderi semnificative ale vânzărilor lunare şi ale numărului de angajaţi cu normă întreagă. Până în luna mai a acestui an, una din patru firme anticipa că va avea datorii restante în următoarele şase luni. Întreprinderile mai mici, mai noi şi conduse de femei nu şi-au văzut încă vânzările îmbunătăţindu-se de la scăderea iniţială a acestora.

Crizele pot fi devastatoare pentru multe firme, dar au adesea o parte bună, realocând resursele de la firme mai puţin productive către cele mai productive. Există, de asemenea, dovezi în acest sens în Europa şi Asia Centrală, în special în ţările cu pieţe mai competitive.

"Rolul concurenţei este important. Fiind asociată cu dinamismul, concurenţa stimulează firmele să inoveze, le forţează pe cele mai productive să crească, facilitând în acelaşi timp ieşirea de pe piaţă a celor mai puţin productive", a declarat Asli Demirguc-Kunt, economist-şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

"În ţările cu pieţe mai competitive şi politici mai puternice care protejează concurenţa, această realocare către firmele productive a fost şi mai mare".

Multe guverne au implementat programe ample de susţinere a politicilor pentru a răspunde rapid crizei economice iniţiale.

Aceste politici au oferit imediat sprijin firmelor si lucrătorilor care au fost protejaţi de cele mai grave efecte ale crizei. În timp ce numărul celor care au beneficiat de măsurile de sprijin guvernamental a variat foarte mult de la o ţară la alta, în medie 50% dintre firme au raportat că au primit sprijin guvernamental ca răspuns la criza economică a pandemiei.

Pe măsură ce economiile intră în etapa de redresare economică, va fi important ca autorităţile din toate ţările să elimine treptat măsurile ample de sprijinire a politicilor cât mai curând posibil şi să se concentreze pe încurajarea unui mediu de afaceri competitiv, care este esenţial pentru o redresare puternică, rezistentă la viitoare crize, precum şi pentru o creştere economică durabilă, pe termen lung.

Majoritatea ţărilor din Europa şi Asia Centrală pot îmbunătăţi atât cadrul instituţional, cât şi aplicarea legilor pentru un mediu concurenţial puternic, inclusiv reformele în ceea ce priveşte politicile publice necesare pentru a consolida insolvenţa şi soluţionarea litigiilor, pentru a facilita intrarea pe piaţă a noilor firme şi pentru a îmbunătăţi capacitatea sectorului financiar de a oferi credite pentru sectorul de afaceri.

Citeste și...
Parteneri
VIDEO PROTVPLUS.RO