CC Tax Advisory a analizat cele cinci capitole principale ale raportului și atrage atenția asupra unor informații care lipsesc din document, dar care, în opinia companiei, sunt relevante pentru contribuabili, după cum reiese din analiza experților fiscali.
În analiza lor, experții au comparat Raportul de Performanță ANAF 2025 cu Strategia ANAF 2025-2028, deci ce trebuia de făcut cu ce s-a făcut și au identificat cel puțin trei contradicții importante între obiectivele asumate prin strategie și datele prezentate în raport, deci asumate oficial în fața contribuabililor.
Readucem aminte că 2025 a fost anul în care, pentru salvarea bugetului, coaliția de guvernământ a decis atât majorarea TVA cât și o serie întreagă de alte măsuri menite să aducă bani în plus la buget, pentru a reduce deficitul bugetar încărcat de explozia cheltuielilor cu salariile bugetarilor și cu pensiile din sistemul de stat (creșteri de 40% pentru fiecare în perioada 2023-2025). Printre măsurile convenite s-au numărat (reluate și anul acesta, de altfel) și înghețarea salariilor și pensiilor.
Trei contradicții între Strategia ANAF 2025-2028 și Raportul de Performanță pe 2025
Gap-ul fiscal este recunoscut în strategie, dar este absent din raport.
În Strategia ANAF 2025-2028 Fiscul recunoaște că România are un gap de TVA (TVA neîncasat ca procentaj din cât ar trebui încasat) cuprins între 33,2% și 39,7% din veniturile teoretice din TVA, potrivit raportului Comisiei Europene din 2023, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Strategia identifică reducerea acestui decalaj drept un obiectiv central și prevede implementarea unui Plan Național de Îmbunătățire a Conformării, a unui Registru Electronic al Riscurilor și realizarea unor evaluări periodice ale gap-ului pentru principalele categorii de impozite.
Raportul de Performanță 2025, primul an de implementare a strategiei, nu menționează însă deloc gap-ul fiscal la TVA, deși lipsa veniturilor bugetare este una dintre, dacă nu chiar cea mai mare problemă bugetară a României.
Arierate noi într-un an în care strategia promitea prevenirea acumulării lor
Obiectivul 2 al Strategiei ANAF 2025-2028 prevede prevenirea acumulării de noi arierate fiscale printr-o abordare bazată pe risc și prin implementarea unui Registru Electronic al Riscurilor operațional.
În anul 2025, au fost constituite 76,95 miliarde lei arierate noi. ANAF a recuperat mai puțin decât valoarea acumulată în același an.
Registrul Electronic al Riscurilor, prezentat în strategie drept infrastructură centrală pentru această abordare, nu era operațional la momentul raportului. Platforma Big Data/APIC avea cerințele funcționale finalizate și contractantul desemnat, implementarea urmând să continue în 2026.
Potrivit CC Tax Advisory, strategia prezenta aceste instrumente ca mijloace pentru atingerea unor obiective, în timp ce raportul le prezintă ca realizări.
Ținte ratate prezentate doar în anexă
Strategia ANAF 2025-2028 prevede un cadru de management bazat pe obiective și indicatori măsurabili.
Raportul de Performanță 2025 include, exclusiv într-un tabel anexă și fără comentarii în text, două dintre cele mai importante măsurători comportamentale ale unei administrații fiscale:
* rata de conformare voluntară la plată: realizat 86,02% față de program 89%;
* depunerea voluntară a declarațiilor: realizat 94,30% față de program 96%.
Ambele obiective au fost ratate.
Ce spune și ce nu spune Raportul de Performanță ANAF 2025
1. Colectarea veniturilor bugetare
Ce spune ANAF
ANAF raportează venituri nete colectate în 2025 de 511,65 miliarde lei, în creștere nominală cu 11,26% față de 2024.
Programul de încasări a fost realizat în proporție de 100,45%, iar ponderea veniturilor în PIB a crescut cu 0,66 puncte procentuale, ajungând la 26,80%.
Ce nu spune ANAF
Raportul prezintă creșterea nominală a colectării fără un reper în termeni reali, potrivit analizei CC Tax Advisory.
Inflația și creșterea nominală a economiei explică o parte importantă a creșterii de 51,78 miliarde lei. Fără o comparație în termeni reali, cifra reprezintă un indicator incomplet al eficienței.
Diferența dintre obligațiile declarate și sumele colectate rămâne semnificativă și în creștere. Contribuabilii au declarat obligații de 551,98 miliarde lei, iar ANAF a colectat 511,65 miliarde lei, rezultând un decalaj de 40,33 miliarde lei nerecuperat din obligații deja declarate, cu aproape 3 miliarde lei mai mult decât în 2024.
Un alt indicator relevant este stocul de arierate. În anul 2025 au fost constituite 76,95 miliarde lei arierate noi. Prin raportare la soldul din 2024, analiza susține că ANAF a recuperat mai puțin decât s-a acumulat.
Ponderea de 26,80% din PIB este prezentată drept performanță, însă România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană, cu peste 14 puncte procentuale sub media comunitară. Această comparație nu este menționată în raport.
CC Tax Advisory apreciază că performanța unei administrații fiscale ar trebui evaluată prin reducerea gap-ului structural, nu doar prin creșteri determinate de evoluția nominală a economiei.
2. Asigurarea serviciilor moderne
Ce spune ANAF
ANAF arată că indicele de satisfacție al contribuabililor a ajuns la 71,22%, cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.
Numărul utilizatorilor Spațiului Privat Virtual a depășit 3,6 milioane, iar instituția a lansat asistentul virtual ANA, un chatbot bazat pe inteligență artificială.
Ce nu spune ANAF
CC Tax Advisory atrage atenția că 23% dintre contribuabilii chestionați sunt nemulțumiți, mai degrabă nemulțumiți sau total nemulțumiți. Astfel, unul din patru contribuabili evaluează negativ serviciile ANAF.
Raportul prezintă indicele de satisfacție ca valoare absolută, fără să explice evoluția ponderii contribuabililor nemulțumiți.
De asemenea, metodologia de calcul a indicelui nu este explicată: modul de eșantionare, întrebările utilizate și existența unei comparabilități internaționale nu sunt prezentate.
În ceea ce privește asistentul virtual ANA, analiza arată că acesta se afla la momentul raportului în perioada de învățare și acoperea doar întrebări generale privind două categorii de venituri ale persoanelor fizice: chirii și activități independente.
Sistemul nu acoperea impozitul pe profit, TVA, contribuțiile sociale sau problemele contribuabililor persoane juridice.
Raportul menționează și scăderea prezenței la ghișeul unic cu 11,13%, atribuită succesului digitalizării. CC Tax Advisory consideră că există și o altă posibilă interpretare: o parte dintre contribuabili ar putea să fi renunțat la interacțiunea cu administrația fiscală.
3. Reducerea decalajului fiscal
Ce spune ANAF
ANAF raportează o creștere cu 134,14% a numărului de inspecții fiscale și verificări documentare, depășind ținta PNRR de 10%.
Verificările documentare au reprezentat 64,16% din totalul controalelor, peste ținta de 60%.
De asemenea, au fost sesizate organele de urmărire penală pentru prejudicii estimate la 1,31 miliarde lei.
Ce nu spune ANAF
Raportul nu include cel mai important indicator al acestui capitol: gap-ul fiscal la TVA, conform analizei citate.
Ultimele estimări disponibile la nivel european indicau pentru România un gap de TVA de aproximativ 34-36% din veniturile teoretice din TVA, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Raportul nu prezintă rata de confirmare a riscurilor fiscale identificate. Cele 14.545 de notificări de conformare au vizat riscuri estimate la 2.311 milioane lei, iar verificările documentare au stabilit suplimentar 951 milioane lei.
Analiza susține că mai puțin de jumătate din riscurile estimate s-au confirmat.
De asemenea, deși numărul controalelor a crescut cu 134%, raportul nu indică numărul inspectorilor implicați sau timpul alocat fiecărui contribuabil verificat.
În ceea ce privește contestațiile, ponderea sumelor admise sau anulate de instanțe, de 2,11%, este prezentată drept dovadă a corectitudinii ANAF. CC Tax Advisory arată însă că raportul nu menționează numărul contestațiilor aflate încă în soluționare și valoarea sumelor blocate în proceduri administrative și judiciare.
4. Modernizarea organizației
Ce spune ANAF
Raportul menționează 19.872 de participări la sesiuni de formare profesională, acțiuni de integritate și anticorupție, monitorizarea conflictelor de interese, un memorandum de colaborare cu Serviciul Fiscal de Stat al Republicii Moldova și activitate juridică intensă, cu 104.775 acte analizate și avizate.
Ce nu spune ANAF
CC Tax Advisory indică drept unul dintre cele mai relevante numere din raport cifra de 114.660 dosare instrumentate în instanțe, care includ contencios administrativ-fiscal, civil, penal, insolvență și contestații la executare.
Potrivit analizei, această cifră reflectă un nivel ridicat de conflict între ANAF și contribuabili.
Raportul nu prezintă câte dosare sunt câștigate de ANAF și câte sunt pierdute.
De asemenea, documentul nu include informații privind numărul de angajați, posturile vacante, rata de fluctuație sau vârsta medie a personalului.
Sesiunile de formare sunt prezentate prin numărul de participări, fără informații privind impactul asupra performanței inspectorilor, reducerea erorilor sau eficiența activității.
5. Transformarea digitală
Ce spune ANAF
ANAF raportează procesarea a 1,71 miliarde facturi prin RO e-Factura, transmiterea a 6.015.184 deconturi precompletate RO e-TVA, depășirea cu 54% a țintei PNRR privind casele de marcat conectate și extinderea declarației D406-SAF-T la contribuabilii mici de la 1 ianuarie 2025.
Ce nu spune ANAF
CC Tax Advisory susține că digitalizarea fiscală a transferat o parte importantă din costurile de conformare către contribuabili.
Implementarea SAF-T pentru contribuabilii mici presupune investiții în sisteme informatice, consultanță și adaptarea proceselor interne.
Raportul nu estimează costurile de conformare suportate de mediul de afaceri pentru noile obligații digitale.
În cazul RO e-TVA, ANAF a transmis 270.683 notificări de conformare pentru diferențe între deconturile contribuabililor și cele precompletate de instituție.
Raportul nu precizează câte dintre aceste diferențe s-au dovedit ulterior a fi erori ale ANAF în deconturile precompletate.
Depășirea cu 54% a țintei PNRR privind casele de marcat conectate este prezentată ca succes, însă raportul nu indică impactul asupra colectării TVA din retail.
Concluzia CC Tax Advisory
„Raportul de Performanță ANAF 2025 documentează o instituție care muncește mai mult și digitalizează accelerat. Acestea sunt date reale. Ceea ce raportul nu documentează este la fel de real: un gap fiscal structuralmente ridicat care nu este menționat, un stoc de arierate care crește odată cu colectarea, 114.000 de dosare judiciare active care reflectă o administrație ale cărei acte sunt contestate în proporție semnificativă, costuri de conformare impuse economiei care nu apar în nicio balanță instituțională și un chatbot în faza de prototip prezentat drept inovație.
Un raport de performanță nu este un comunicat de presă. Publicul relevant – contribuabilii, mediul de afaceri, consultanții fiscali și finanțatorii internaționali – are nevoie de date complete, nu de selecții favorabile.
Încurajez ANAF să publice, în completarea acestui raport, nivelul actual al gap-ului fiscal față de media europeană, rata de succes în litigii și un calcul al costului de conformare generat de noile obligații digitale.”, a afirmat CEO CC Tax Advisory, Dr. Cornelia Năstase.
