Gheorghiu a anunţat că pentru prima dată, România are un bilanţ structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat.
”Este timpul să prezentăm, astăzi, un bilanţ privind reforma companiilor de stat. Această reformă a companiilor de stat este un subiect despre care s-a vorbit mult în ultimii ani, dar pentru care s-a făcut foarte puţin sau aproape nimic. Realitatea faptică este că avem în România peste 1500 de companii de stat, multe dintre ele înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Cred că sunt 3, 4, 5 spitale regionale, pe care le-am fi putut construi de aceşti bani”, a spus vicepremierul, de la Palatul Victoria.
”A sosit momentul să punem capăt risipei şi ineficienţei, să luăm măsurile necesare în beneficiul României şi al românilor, nu în beneficiul băieţilor de ştepţi”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Reforma companiilor de stat și rolul statului ca proprietar
Potrivit acesteia, ”reforma companiilor de stat înseamnă în esenţă ca statul român să înceapă să se comporte ca un proprietar responsabil”.
”Altfel spus, statul trebuie să ştie clar ce companii deţine, de ce le deţine, care este rolul fiecarei companii, cât ne costă inacţiunea şi ce decizie trebuie luată mai departe. Unele companii trebuie consolidate, pentru că au un rol strategic real, altele trebuie transformate sau restructurate, altele trebuie integrate, iar altele trebuie închise, disciplinat, pentru că menţinerea lor în forma actuală nu mai serveşte nici interesului public, nici economiei şi nici contribuabilor”, a menţionat Gheorghiu.
Vicepremierul a mai afirmat că, atunci cand zice reformă, nu mă referă doar la schimbări de management ori la măsuri generale.
”Mă refer la stabilirea clară a rolului, la disciplina de proprietate, la capacitatea statului de a lua deciziile oportune fiecărui caz în parte. Aşadar, pentru prima dată, România are acest bilanţ structurat, realizat pe criterii unitare, al unui portofoliu pilot de 22 de companii de stat”, a anunţat Oana Gheorghiu, ea precizând că este efortul Agenţiei pentru Monitorizare şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice, care în ultimele trei luni, de la venirea noii conduceri, a făcut un efort substanţial pentru a contribui la această analiză.
”Voi propune această analiză mai departe sub forma unui memorandum, astăzi a fost prezentată sub forma unui notă de informare, dar urmează un memorandum în şedinţa de guvern de săptămâna viitoare”, a spus aceasta.
Oana Gheorghiu a mai declarat că acest efort rezultă din necesitatea îndeplinirii reformei nouă, aşa cum este ea cunoscută, adică reforma privind îmbunătăţirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanţei corporative în întreprinderile de stat, inclusă în componenta 14 de bună guvernare din PNRR.
Analiza celor 22 de companii și „găurile negre” din economie
”Comitetul interministerial pentru sprijinirea implementării acestei reforme a fost cadrul în care acest proces a putut fi coordonat serios, interinstituţional, nu doar sectorial. Rolul acestui comitet a fost să aducă la aceeaşi masă ministerele tutelare, AMEPIP şi Cabinetul vicepremierului, astfel încât analiza să nu rămână o simplă colecţie de date, ci ea să se transforme în decizii concrete. (..) Când am început acest proces, tabloul pe care l-am găsit arăta foarte clar de ce este nevoie de această reformă şi de ce ea nu mai poate fi amânată. Am văzut asta în cele 22 de companii din lista pilot, care au acumulat datorii bugetare cumulate de aproximativ 4,2 miliarde de lei datorii istorice şi au înregistrat pierderi nete agregate de aproximativ 1,12 miliarde de lei în ultimul an raportat. Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă, din cauza menţinerii statusului actual al acestor companii, fără nici o decizie de reformă până la acest moment”, a arătat Gheorghiu.
”Vorbim aşadar de nişte găuri negre pentru economia României”, a adăugat ea.
Oana Gheorghiu a precizat că cei mai mari contributori la datorile bugetare au fost CFR Marfă, SNCFR, o companie care trebuia lichidată şi compania Romaero.
”Problema nu este una contabilă. Problema este că aceste companii nu pot fi tratate unitar. Unele sunt infrastructuri critice, a căror continuitate este esenţială, altele sunt platforme industriale, strategice, a caror valoare nu poate fi judecată exclusiv financiar. Altele sunt entităţi comerciale sau vehicule reziduale, care costă bugetul public în fiecare zi în care nu se ia o decizie. A trata totul la fel înseamnă de fapt a nu decide nimic. Aşa cum am scris în raport, a trata unitar duce la a procrastina unitar”, a explicat vicepremierul.
Gheorghiu a mai afirmat că diecare companie a trecut printr-un proces de autovaloare pe şapte dimensiuni: Strategie, guvernanţă, model de business, performanţă comercială, operaţională, patrimonială şi financiară.
”Această analiză nu a fost făcută doar din perspectivă managerială a companiei, ci din perspectiva rolului ei în portofoliul de stat. Datele financiare au fost preluate automat din sistemele Ministerului Finanţelor şi ANAF, tocmai pentru a elimina raportarea redundantă şi pentru a lucra cu o bază comună, comparabilă şi coerentă. Rezultatul este că avem acum o clasificare strategică a celor 22 de companii, şi pentru fiecare dintre aceste companii avem o recomandare clară de decizie”, a adăugat Oana Gheorghiu.
Cele șase categorii de măsuri: de la redresare la lichidare
Vicepremierul a prezentat cele şase categorii de acţiune, pe baza analizei.
”Pima categorie, infrastructură critică. Aici avem Elcen, Oil Terminal şi CFR SA. În aceste companii este nevoie de investiţie, de profesionalizare, de bună guvernanţă şi de consolidare a situaţiei financiare. A doua categorie este decizie strategică. Avem cele patru companii aflate în portofoliul Ministerului Economiei. Minvest, Remin, Avioane Craiova şi Romaero. În aceste companii este nevoie de o decizie interministerială, asta este recomandarea, în primul rând pentru Avioane Craiova şi Romaero, iar la Remin şi la Minvest o separare a funcţilor şi o auditare independentă a resurselor pe care aceste companii încă le deţin”, a spus Oana Gheorghiu.
Vicepremierul a mai anunţat că a treia categorie este transformarea pe model european şi aici intră CNCIR.
”Vorbim despre o reformă în două etape, astfel încât compania să evolueze spre un organism de inspecţie acreditat şi competitive, după modelele europene consacrate”, a spus Gheorghiu.
Potrivit vicepremierului, a patra categorie este redresare operaţională, CFR Călători, Metrorex şi Tarom.
”În aceste companii e nevoie de măsuri ferme de redresare, implementate cu sprijinul unor specialişti care au făcut până acum redresări în alte ţări sau în alte companii similar, iar acolo unde este cazul e nevoie de notificarea a Comisiei Europene, pentru un eventual ajutor de stat. A cincea categorie este fuziune şi absorbţie şi avem aici câteva companii, Telecomunicaţii, CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR-Braşov. Aici vorbim despre un calendar ferm, agreat cu Ministerul Transporturilor de Integrare şi Consolidare Operaţional”, a spus vicepremierul.
Gheorghiu a mai afirmat că a şasea categorie este ieşirea ordonată din portofoliu: Electrocentrale Grup, Petrotrans, CFR Marfă, Roferspet, CFR IRLU, SAAF, CFT-CFR şi SNCFR-ERA. Aici obiectivul este foarte clar, un calendar cu termene clare asumate de lichidare ordonată, cu maximizarea valorii reziduale şi respectarea calendarelor de faliment asumate”, a spus Oana Gheorghiu.
