2021, anul demisiilor în România. Principalele domenii din care au plecat majoritatea românilor

×
Publicitate

2021 a fost anul demisiilor în România. Aproape jumătate de milion de români au renunțat la slujbă, conform datelor de la Inspecția Muncii.

Cei mai mulți și-au găsit de lucru în alte domenii, alții și-au deschis o afacere, ori au plecat în străinătate. În urma lor, firmele își reduc activitatea, din lipsă de personal. Muncitorii din afara Uniunii ar fi o soluție. Autoritățile vor ca anul acesta să fie angajați în România, 100.000 de străini.

După 13 ani în comerț, Carmen se gandește să se înscrie la cursuri de programare.

Carmen Bătrânu, angajată: „Învățarea trebuie să fie continuă, cel puțin în România. Nu trebuie să te oprești, dacă vrei o viață bună”.

Femeie: „Aș putea să spun că au fost într-un ritm constant, dar cele mai multe s-au înregistrat anul trecut, pentru că s-a accentuat și partea asta a pandemiei, a izolării și plus că mulți preferă, este un trend - remote”.

Citește și
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Cele mai multe demisii au avut loc în mediul privat peste 96%, față de doar 4% în mediul public. Potrivit datelor de la Inspecția Muncii, anul trecut au încetat aproximativ 450.000 de contracte, cu 70.000 mai multe față de 2020 și cu peste 100.000 comparativ cu 2019, moment în care piața muncii nu era afectată de schimbările aduse de pandemie.

Cei mai mulți angajați au plecat din industria HoReCa. Urmează construcțiile, comerțul cu amănuntul, transporturile rutiere, dar și activitățile care țin de protecție și pază. Plecări masive au avut loc și în rândul muncitorilor din diferite fabrici: de la cei care se ocupă cu confecționarea de îmbrăcăminte până la brutari și patiseri.

Aida Chivu, specialist Resurse Umane: „Instabilitatea pe de altă parte a generat o schimbare de comportamente ne-a învățat că dacă nu avem astăzi un job aici putem să avem mâine în altă parte pentru că piața muncii există un gol foarte mare”.

Soluția pentru lipsa de personal din mai multe domenii o reprezintă muncitorii străini.

Pentru anul 2022, Ministerul Muncii intenționează să dubleze contigentul de muncitori străini la 100.000. Proiectul nu a fost însă adoptat, iar firmele au dosarele blocate. De exemplu, la o companie de cabluri urmau să fie angajați peste 30 de nepalezi.

Gabriela Cucereanu, manager Resurse Umane companie de cabluri: „Impactul va fi legat de organizarea, pierderea unor oportunități de afacere pentru anul 2022. Nu putem să ne angajăm în cazul unor proiecte”.

Adrian Izvoranu, vicepresedinte al Confederației Patronale din Industrie, Servicii și Comerț: „În construcții avem cea mai mare nevoie și în industria ospitalității, oamenii se pregătesc pentru sezon, încearcă să îi învețe limba, să lucreze într-o unitate de recepție românească. Nu este simplu deloc”.

Reprezentanții Ministerului Muncii spun că proiectul va fi adoptat în următoarele săptămâni. În plus, au în plan să scoată la concurs peste 150 de posturi în cadrul ministerelor de Interne și Externe. Noii angajați ar urma să verifice documentele muncitorilor străini.

Articol recomandat de sport.ro
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”
Citește și...
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat
Nazare promite un „buget al investițiilor” pentru 2026. Deficitul pe 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub nivelul prognozat

Ministrul Finanţelor se arată optimist în ceea ce priveşte perspectivele privind economia românească în anul 2026, adăugând că sunt „şanse foarte mari” ca România să adere la Organizaţia de Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în acest an.

Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel
Consiliul Concurenței a amendat 27 de service-uri auto pentru fixarea tarifelor. Doi asigurători RCA, parte din cartel

Consiliul Concurenței a sancționat 25 de service-uri auto și două societăți de asigurare. Acestea au format un cartel pentru a stabili prețurile. Autoritățile transmit că firmele și-au recunoscut practicile ilegale.

Recomandări
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri
Gaura bugetară din 2025, sub estimările din toamnă. Șeful Finanțelor promite bani pentru mediul de afaceri

Vești bune de la Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar a fost anul trecut mai mic decât era estimat, iar asta ar putea însemna împrumuturi mai ieftine pentru stat și mai multă credibilitate în fața investitorilor ori a Comisiei Europene.

Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii
Răspunsul dur al UE pentru SUA, în scandalul Groenlanda. Europarlamentarii au suspendat acordul comercial cu americanii

Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între UE și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump, au confirmat principalele grupuri politice europalamentare.

Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”
Ce înseamnă anunțul șefului Armatei privind pregătirea pentru un „efort de război”: „Nu înseamnă intrarea în război!”

„Populația României trebuie să fie pregătită pentru susținerea unui efort de război”. Declarația îi aparține șefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad.