EXCLUSIV! Specialistii despre pericolul unui cutremur mare in Romania

Directorul Institutului National pentru Fizica Pamantului, Gheorghe Marmureanu, a declarat pentru stirileprotv.ro ca poate sa spuna deocamdata un singur lucru: “Din punctul meu de vedere, si asa cum se manifesta Vrancea in fiecare zi, parerea mea este ca in momentul de fata nu sunt conditii fizice si geologie ca sa se produca un cutremur peste 7.”

In schimb, a mai precizat Marmureanu, se vor produce in continuare mai multe seisme de intensitate mica. Din pacate, profesorul de fizica a dat asigurari ca aceste “mici cutremure” nu influenteaza cu nimic declansarea unui eventual seism de peste sapte grade pe scara Richter.

El sustine ca teoria potrivit careia micile seisme ajuta la descarcarea energiei acumulate in scoarta pamantului nu este valabila si in zona Vrancei.

Citește și

S-a scurtat ziua! Cutremurul din Chile a deplasat axa Pamantului

Un român s-a însurat cu o prințesă din Africa și a devenit Sultan. Soția lui a venit în România pentru a-l susține în cariera politică

ISTORIA CUTREMURELOR MARI IN ROMANIA

Ca in fiecare zi de 4 martie, Romania isi aminteste cu groaza de anul 1977, atunci cand pamantul din Vrancea s-a scuturat cu furie si a provocat moartea a peste 1.500 de oameni. Istoria marilor seisme din tara arata insa ca de-a lungul anilor au avut loc astfel de evenimente tragice mult mai grave.

Unul dintre primele seisme puternice din Romania, despre care se stie in prezent, s-a produs in jurul anului 1471 si a avut o magnitudine cuprinsa, conform unor estimari, intre 6,9 si 7,1 grade. Culmea este ca potrivit DESCOPERA, in trecut ..aceste cutremure erau considerate un eveniment pozitiv. Cronicarul moldovean Grigore Ureche a scris ca dupa seismul din august 1471, Stefan cel Mare i-a dat ordin pivnicerului Andronic sa „strapunga un butoi cu vin pentru slujitori”. Seismele erau considerate „semne bune” si datorita faptului ca erau urmate de aparitia stolurilor de pasari, despre care se spunea ca sunt vestitoare ale ploii.

Alte doua cutremure puternice s-au produs in Romania in anul 1738. Si pentru ca o nenorocire nu vine niciodata singura, amandoua au avut loc in luna mai: primul in data de 8, iar al doilea pe data de 31 mai. Cronicarul Constantin Dapontes scrie ca in ziua de miercuri 31 mai la orele 3 si jumatate dimineata zidurile Palatului domnesc din Bucuresti s-au crapat. De asemenea, intr-o insemnare greceasca apare ca in luna mai 1738 s-a intamplat un „cutremur foarte cumplit”, iar pe un ceaslov o alta insemnare mentioneaza ca pamantul s-a cutremurat si chiar „s-au despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa”.

Urmeaza pe lista neagra a seismelor anul 1802, pe 26 octombrie, cand pamantul “s-a miscat” cu o magnitudine de 7,9 grade. In cronicile si insemnarile Bisericii Ortodoxe se arata ca atunci "au cazut turnuri de la sfintele biserici, iar alte biserici au cazut de tot". Tot atunci, "s-a rupt turnul cel inalt, Coltea", care era podoaba orasului, "iar din casele boieresti si din cele de obste …putine au scapat zdravene".

Pe 23 ianuarie 1838, un cutremur cu magnitudinea de 6,7 - 6,9 grade s-a soldat cu 8 morti, 14 raniti, 36 de case distruse in Bucuresti. A fost urmat pe 10 noiembrie 1940 de un seism localizat tot in Vrancea, la o adancime de 133 de kilometri si cu o magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Numarul victimelor a fost estimat la 1.000 de morti si 4.000 de raniti, majoritatea in Moldova.

Cel mai cunoscut insa ramane cutremurul de pe data de 4 martie 1977, care s-a soldat cu 1.571 de victime, dintre care 1.424 numai in Bucuresti. La nivelul intregii tari, au fost circa 11.300 de raniti si aproximativ 33.000 de locuinte s-au prabusit. In acelasi cutremur, orasul Zimnicea a fost distrus aproape in totalitate, fiind refacut ulterior. Seismul s-a produs in zona Vrancea, la ora 21.22, la o adancime de 94 de kilometri si a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Richter.

Acum, la o distanta de 33 de ani de cel mai cunoscut seism din perioada contemporana a Romaniei, specialistii spun ca nu exista nici macar o ciclicitate a producerii acestor evenimente nedorite. Calculele arata ca intervalele de ani dintre seismele de intensitate mare nu au o constanta.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5