E.U. YES LA VOT. Afacerile care au înflorit cu bani UE: ”Nu reușeam fără fonduri europene”
România este pe locul 5 în Uniunea Europeană, ca suprafaţa cultivată cu viţă de vie şi acesta este unul dintre domeniile cu cea mai mare absorbţie a fondurilor europene de la noi.
Campania E.U. YES LA VOT merge astăzi în viile româneşti, unde găsim afaceri prospere ridicate cu bani şi viziune. Chiar şi aşa, parlamentarii noştri de la Bruxelles ar putea să negocieze mai bine sumele alocate viticulturii, pentru că, în prezent, primim de 5 ori mai puţin decât țări ca Franţa sau Italia, care, ce-i drept, contribuie cu mult mai mult la bugetul Uniunii.
Cum suntem la un pas de vară, mergem astăzi în Dobrogea, să vorbim despre vinuri născute dintr-un loc unic, bătut de vânt şi ars de soare. E adevărat, Murfatlarul şi-a pus amprenta pe acest ţinut, dar mai sunt cel puţin 20 de crame noi care merită descoperite într-o zi de vacanţă.
În drum spre mare, noi ne-am oprit la Rasova. După ce treci podul de la Cernavodă, pe malul Dunării, o cramă de patru milioane de euro pare că se învârte după soare. 50 la sută din bani au venit de la Uniunea Europeană, în 2015. Zoe Ghiuri administrează crama. Ea este cea care a gestionat proiectele europene încă de la început.
Zoe Ghiuri: ”Am învăţat că sunt nişte proceduri foarte stricte, dacă le respecţi, se decontează. Da, trebuie să ai banii tăi, să ştii ce vrei. Unele proiecte aşteaptă câte 2-3 ani monitorizări, aprobări, altele se mişcă mai repede, depinde de organismul care le gestionează.”
Au scos via veche şi au replantat toate cele 50 de hectare pe care le au, cu bani europeni.
”Noi am avut controale de reconversie în vie, au venit comisari europeni, au verificat fiecare sector de vie”, spune Zoe.
Bani europeni sunt peste tot, în tot procesul de vinificaţie, de la culesul strugurilor, până la fermentarea în tancuri şi maturarea în butoaie de lemn. Şi mobilierul - un proiect de 175.000 de euro - a fost luat cu 50 la sută finanţare UE. Iar acum are în derulare un proiect de 350.000 de euro, pentru utilaje.
Zoe Ghiuri: ”Nu se obţin uşor banii ăştia, dar cine îţi dă bani degeaba? Să nu se mai schimbe regula în timpul jocului, asta e durerea. Că muncim, facem un proiect, consumăm resurse, bani şi ne trezim că cu 3 zile înainte de lansarea proiectului se schimbă ghidul şi am muncit degeaba. E o frustrare imensă.”
Tot în judeţul Constanța, în comuna Siminoc, familia Vlădoi produce vin într-o cramă mică. Tatăl este cel care a început afacerea, iar fiica i-a călcat pe urme. Era studentă la facultatea de horticultura când a accesat fondurile europene.
Anca Maria Vlădoi: ”Cam absolut tot ce este în cramă este luat cu fonduri europene.”
Familia Vlădoi lucrează 17 hectare de vie. Întreaga suprafaţă a fost replantată cu bani europeni. Iar crama a fost amenajată în fostele dormitoare ale CAP-ului din comună, tot cu finanţare UE.
Anca Maria Vlădoi: ”Dacă nu am fi luat fonduri europene, cu siguranţă nu am fi stat aici de vorbă. A fost un proiect în valoare de undeva la 680.000 de euro. A intrat toată modernizarea cramei, cu toate utilajele pentru a obţine un vin premium, dar şi sistem de picurare, tractor, utilaje.”
Fie că vorbim de colinele Dobrogei, de dealurile Moldovei, Munteniei şi Olteniei sau de podişul Transilvaniei, banii europeni au ajuns peste tot în viticultură.
Banii europeni au ajuns în viticultură din 2007
La nivel naţional, fondurile pentru reconversia viţei de vie au fost primele accesate, încă din 2007. Pe când toată lumea se plângea că nu ştim să atragem banii europenilor, acest domeniu funcţiona de minune.
Până în 2014, am cheltuit toţi banii alocaţi, 250 de milioane de euro. Drept urmare, Uniunea Europeană ne-a crescut cota anuală, la 47,7 milioane de euro.
Alina Iancu organizează de patru ani un salon de vinuri româneşti premium, în Bucureşti. Este cea care a făcut prima hartă viticolă a României. A identificat astfel nu mai puţin de 170 de crame, în toată ţara. Multe din ele au apărut pe piaţă în ultimii 10 ani.
Alina Iancu: ”O mare parte au evoluat doar pentru că au luat fondurile europene. Investiţia este foarte mare. Un hectar poate să ajungă între 15 şi 20.000 de euro. Din momentul plantării, abia în al 3-lea sau în al 5-lea an poate să producă vin şi înseamnă încă o investiţie să păstrezi via în toţi aceşti bani sănătoasă. Dacă ne gândim că cramele mici şi mijlocii din România au între 5 şi 50-100 hectare, investiţia este enormă, este foarte greu pentru un investitor să reuşească această investiţie pe cont propriu, mai ales că investiţia în viticultură este pe termen lung - de la 10 ani în sus.”
Vinul românesc a intrat deja în viaţa noastră, dar potenţialul acestui domeniu este enorm. România este pe locul cinci în Uniunea Europeană ca suprafaţă cultivată cu viţă de vie şi se situează pe locul 6 la producţia de vin. Ne întrec doar țări precum Spania, Franţa sau Italia. Avem însă nevoie de mai multă promovare şi de o strategie bine pusă la punct. Iar la Bruxelles, parlamentarii europeni ar putea să negocieze mai bine sumele alocate viticulturii. Pentru că pe când noi primim 47,7 milioane de euro anual, Franţa și Italia primesc de 5-6 ori mai mult.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Sursa: Pro TV
Etichete: investitii, dobrogea, viticultura, podgorii, vita de vie, eu yes la vot,
Dată publicare:
03-05-2019 18:28
