Candidaţii favoriţi din fiecare ţară UE pentru viitoarea Comisie Europeană, prezentați de POLITICO. Cine este din România
Toate posturile de conducere ale Comisiei Europene vor fi din nou puse la bătaie în curând, după alegerile europene de luna viitoare. Dar chiar şi înainte de scrutinul din 6-9 iunie, se fac manevre pentru posturile de conducere de la Bruxelles.
Cine va conduce executivul UE? Ce ţară va obţine postul de comisar pentru comerţ, care va avea toată puterea şi va superviza iminentul război comercial al UE cu China? Îşi vor asigura polonezii un portofoliu nou creat în domeniul apărării, pentru a se confrunta cu rivalii lor de moarte, ruşii? Şi cine va fi următorul şef al concurenţei în Europa, care va supraveghea giganţii americani din domeniul tehnologiei, precum Apple şi Google? - se întreabă POLITICO.
Publicaţia de la Bruxelles prezintă candidaţii favoriţi din fiecare dintre cele 27 de state membre şi portofoliul ce le-ar putea reveni.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Fiecare dintre cele 27 de state membre ale UE primeşte un post de comisar în cadrul împărţirii post-electorale, făcute pe criterii politice, dar există o luptă pe viaţă şi pe moarte pentru a determina cine ce primeşte. Comerţul şi concurenţa sunt portofoliile cu „fundiţă albastră”, cu adevărat importante, iar cele care implică sportul, educaţia şi multilingvismul sunt „moartea pasiunii”, scrie POLITICO.
La ultima rundă de alegeri, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut fiecărei ţări să propună doi candidaţi - un bărbat şi o femeie. Dacă se va întoarce pentru un al doilea mandat, este de aşteptat acelaşi proces. Chiar dacă este încă devreme, POLITICO a schiţat care sunt candidaţii din fiecare ţară menţionaţi în cercurile politice şi diplomatice.
Ce șanse are Klaus Iohannis
În România, este vehiculat chiar numele preşedintelui, Klaus Iohannis, cotat însă cu perspective prea puţin probabile de a obţine un post de comisar.
„Cu cel de-al doilea mandat care se încheie în decembrie, Iohannis este în căutarea unui post internaţional de top. Dar nu este clar dacă s-ar mulţumi cu un "simplu" post de comisar” - notează POLITICO evitând să spună, cum a făcut-o în alte articole, dacă preşedintele României ar putea s-o înlocuiască pe Ursula von der Leyen în fruntea Comisiei Europene.
Portofoliul dorit de România este neclar, dar coeziunea ar putea fi o opţiune, potrivit publicaţiei.
În actuala Comisie Europeană, România deţine, prin Adina Vălean, postul de comisar al transporturilor.
Propunerea de comisar al României pentru viitoarea Comisie Europeană ar urma să fie făcută chiar de preşedintele Iohannis, care este afiliat politic Partidului Popular European, arată POLITICO.
În Austria, actualul ministru pentru Uniunea Europeană şi Constituţie, Karoline Edtstadler, tot de la Popularii Europeni, îşi doreşte postul de comisar pentru extindere.
În prezent, Austria are postul de comisar pentru buget prin Johannes Hahn.
Nominalizarea va fi făcută de cancelarul Karl Nehammer.
În Belgia, sunt mai multe nume în competiţie: însuşi premierul Alexander De Croo (familia liberalilor), Elio Di Rupo (în prezent ministru-preşedinte al Valoniei) de la Partidul Socialiştilor Europeni, Paul Magnette (preşedintele Partidului Socialist Francofon), tot de la Partidul Socialiştilor Europeni, Frank Vandenbroucke (ministru al sănătăţii) de la Partidul Socialiştilor Europeni, Sophie Wilmès (deputat belgian) de la liberali.
Alegerile belgiene din 9 iunie şi incertitudinea politică aşteptată după aceea fac dificil de prezis ce partid va putea desemna comisarul european al ţării. Portofoliul dorit de Belgia este de asemenea neclar, deoarece depinde de cine primeşte cele mai multe voturi.
În prezent, Belgia are comisarul pentru justiţie, prin Didier Reynders.
Bulgaria organizează şi alegeri parlamentare pe 9 iunie, în aceeaşi zi cu alegerile europene, ceea ce face greu de prezis cine va fi nominalizat. Unul dintre deputaţii europeni de urmărit va fi Eva Maydell, o specialistă în afaceri digitale şi inteligenţă artificială, din partea partidului GERB, care pare să fie favorit la alegeri.
Bulgaria are acum, prin Iliana Ivanova, postul de comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret. Portofoliul dorit de Bulgaria în viitoarea Comisie Europeană este neclar. Nominalizarea viitorului comisar al Sofiei ar fi făcută de noul prim-ministru bulgar, care va fi decis după alegeri.
Din Croaţia, Dubravka Šuica, actualul comisar european pentru democraţie şi demografie, rămâne în cărţi, din partea Partidului Popular European.
Cu şanse mici de a obţine un post de simplu comisar este cotat şi actualul prim-ministru Andrej Plenković, tot de la Partidul Popular European. Plenković ar putea apărea ca o alternativă Ursula la von der Leyen, dacă aceasta nu reuşeşte să obţină un al doilea mandat, dar este puţin probabil să vină la Bruxelles pentru un portofoliu de comisar „normal”, scrie POLITICO. Este neclar ce post de comisar şi-ar dori Croaţia.
Nominalizarea candidatului o face prim-ministrul Plenković (Partidul Popular European).
Ce protofoliu au liderii
Pentru Cipru, sunt menţionaţi actualul comisar pentru sănătate şi siguranţă alimentară Stella Kyriakides de la Partidul Popular European, Harris Georgiades (fost ministru de finanţe), tot de la Partidul Popular European, George Lakkotrypis (fost ministru al energiei, Partidul Popular European) şi Constantinos Kombos (ministru de externe) - neafiliat.
Portofoliul dorit este, poate, din nou sănătatea, deşi lobby-ul cipriot din domeniul transportului maritim face presiuni pentru portofoliul transporturilor.
Nominalizarea va fi făcută de preşedintele cipriot Nikos Christodoulides, care provine din familia Partidului Popular European.
De luni de zile, notează POLITICO, se aştepta ca preşedintele Christodoulides s-o înlocuiască pe Kyriakides în funcţia de comisar cipriot. La Bruxelles, palmaresul său este văzut, de asemenea, ca având şi rezultate bune, şi rezultate proaste. Cu toate acestea, pe măsură ce se apropie alegerile, cresc şansele ca ea să obţină un al doilea mandat, deoarece ar fi mai dificil de echilibrat nemulţumirile celorlalţi aspiranţi.
Republica Cehă are mai mulţi candidaţi în discuţie: Danuše Nerudová (fostă candidată la preşedinţie) - Partidul Popular European, Marcel Kolaja (europarlamentar pentru Partidul Piraţilor din Cehia) - Verzii/EFA, Marek Mora (ministru adjunct de finanţe).
Oarece şanse de a obţine postul are însă şi ministrul comerţului, Jozef Síkela, care nu este un novice în cercurile UE. El a jucat un rol-cheie în coordonarea răspunsului Europei la creşterea preţurilor la energie după invadarea Ucrainei de către Rusia.
Comisarul Cehiei este în prezent Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene, care se ocupă de portofoliul pentru valori şi transparenţă.
Conform unei înţelegeri neoficiale în cadrul coaliţiei guvernamentale, dreptul de a nominaliza următorul comisar ar trebui să revină partenerilor de coaliţie STAN, care o doresc pe Danuše Nerudová pentru un portofoliu economic, sau Partidului Piraţilor, care ar dori să o vadă pe Kolaja în funcţia de comisar pentru piaţa internă. Însă premierul Petr Fiala are ultimul cuvânt în ceea ce priveşte nominalizarea şi i-a împins pe Síkela şi Mora să candideze.
Portofoliul dorit este energie, economie, piaţă internă şi apărare.
Din Danemarca vin două nume: Dan Jørgensen, ministrul dezvoltării şi politicii climatice globale, şi Morten Bødskov, ministrul afacerilor, ambii din Partidul Socialiştilor Europeni.
În prezent, comisarul Danemarcei este Margrethe Vestager, vicepreşedinte al CE şi titulara portofoliului pentru concurenţă. Ea ştie că şansele sale de a obţine un al treilea mandat în cadrul executivului UE sunt reduse. "Şansele ca eu să devin comisar nu sunt atât de mari. Văd asta citind în frunzele de ceai", a declarat ea pentru postul danez de televiziune TV2.
Guvernul danez nu a susţinut-o - nici pe ea, nici pe vreun alt candidat până acum - pentru un nou mandat, chiar dacă ea a sugerat posibilitatea de a candida din nou. Având în vedere că se aşteaptă ca Vestager să plece, este greu de crezut că danezii vor putea obţine ceva la fel de important ca portofoliul ei din prezent, astfel încât cei care au în vedere posturi de prim-plan, cum ar fi comerţul, ar putea fi dezamăgiţi. Pe de altă parte, premierul Mette Frederiksen (Partidul Socialiştilor Europeni) conduce un guvern de coaliţie. Ea a fost vocală în ceea ce priveşte chestiunile legate de afacerile externe şi de apărare la nivel european şi este ea însăşi prezentată ca un potenţial preşedinte al Consiliului European.
Din Estonia, numele cu miză este chiar al premierului Kaja Kallas, care provine din familia politică liberală. Numele lui Kallas este vehiculat pe scară largă ca fiind următorul şef al politicii externe a UE, dar acest lucru va depinde de echilibrul altor posturi de conducere europene.
Un alt nume vehiculat pentru a obţine o funcţie de comisar este Urmas Paet (europarlamentar din partea Partidului Reformator), reprezentând familia liberală.
În prezent, comisarul Estoniei este Kadri Simson, care se ocupă de energie şi este de la liberali.
Nominalizarea candidatului îi revine premierului Kallas.
În Finlanda este vehiculat numele Hennei Virkkunen, europarlamentar din 2014, ultramaratonistă şi pasionată de cai, membră a Coaliţiei Naţionale (Partidul Popular European), partid aflat la guvernare. Ea candidează din nou pentru Parlamentul European.
Mai puţine şanse să obţină un post de comisar are Elina Valtonen, ministru de externe, din acelaşi partid.
Acum, postul Finlandei de comisar este ocupat de Jutta Urpilainen (Parteneriate internaţionale).
Portofoliul dorit de Helsinki acum este competitivitatea, după cum a declarat premierul finlandez Petteri Orpo pentru POLITICO în martie. De asemenea: securitate şi apărare, extindere, economie circulară şi tranziţie curată, toate sunt domenii vizate de Finalnda.
Nominalizarea candidatului o face Orpo (Partidul Popular European), care guvernează împreună cu partidul de extremă dreapta Finns (Conservatorii şi Reformiştii Europeni).
Virkkunen a declarat pentru POLITICO: "Este prea devreme pentru a specula, dar, desigur, este o funcţie foarte importantă să fii comisar şi sunt dispusă să iau în considerare acest lucru după alegeri, dacă premierul Orpo propune acest lucru".
Potrivit POLITICO, Orpo ar vrea să nominalizeze doar pe cineva care candidează pentru a fi europarlamentar.
Din Franţa, numele în joc sunt Thierry Breton (comisarul actual pentru piaţa internă) şi Bruno Le Maire (ministru de finanţe), ambii din familia liberalilor.
Oarece şanse de a obţine postul de comisar are însă şi Elisabeth Borne, deputat francez şi fost prim-ministru.
În cadrul eforturilor sale de a obţine autonomie strategică, Parisul urmăreşte bijuteria coroanei viitoarei Comisii: un post puternic în domeniul politicii economice/industriale, care ar putea include politica în domeniul concurenţei şi care ar putea fi vârful de lance al noului accent pus pe competitivitate de blocul comunitar.
Preşedintele francez Emmanuel Macron este cel care va face nominalizarea candidatului. Breton este în cursă, dar, având în vedere atacurile legate de rezultatele sale la conducerea companiei franceze Atos, Macron ar putea căuta alternative. O opţiune? Ministrul de finanţe Le Maire, care a declarat însă, cel puţin formal, că nu este interesat de acest rol.
Germania are un nume mare, Ursula von der Leyen, actuala preşedintă a Comisiei Europene, care reprezintă Partidul Popular European.
Ce se va întâmpla dacă liderii UE decid că nu mai doresc un nou mandat pentru von der Leyen sau dacă Parlamentul European nu o va susţine? Şansele sunt destul de mici, dar un post de comisar obişnuit i-ar putea reveni ministrului german de externe Annalena Baerbock.
Şefii de stat şi de guvern europeni sunt cei care propun numele preşedintelui Comisiei Europene.
Migrația, un subiect important
Grecia îl are în prezent pe vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, care se ocupă de promovarea modului de viaţă european şi provine din familia politică a PPE. El este în continuare în cărţi, dar de la Atena vin şi alte nume: Niki Kerameus (ministru de interne) - Partidul Popular European, Stavros Papastavrou (fost ministru de stat) - Partidul Popular European, George Gerapetritis (ministru de externe) - Partidul Popular European.
Asta pentru că portofoliul dorit de Grecia este acum fie pe probleme de migraţie, fie pe apărare.
Propunerea candidatului este făcută de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis (Partidul Popular European). Sunt şanse mari ca Mitsotakis să decidă să îl păstreze pe Schinas la Bruxelles pentru un al doilea mandat, mai ales dacă von der Leyen rămâne şi ea în funcţie, scrie POLITICO.
În Irlanda numele în discuţie sunt Michael McGrath (fost ministru de finanţe) - liberali, despre care se spune că ar fi favorit, dar oarecare şanse să obţină postul au şi viceprim-ministrul (fost premier) Micheál Martin, şi ministrul agriculturii Charlie McConalogue, ambii din familia liberală.
Acum, postul este deţinut de Mairead McGuinness, portofoliul fiind stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital.
Portofoliul dorit de Irlanda în următoarea Comisie ţine tot de servicii financiare.
Propunerea de comisar o face guvernul de coaliţie. Fine Gael a obţinut postul data trecută, când l-a nominalizat iniţial pe Phil Hogan, pe care l-a înlocuit ulterior cu McGuinness, aşa că acum este probabil să fie rândul Fianna Fáil.
Şi în Italia circulă mai multe posibile propuneri de comisari: Raffaele Fitto (ministrul pentru afaceri europene) - reprezentând grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni; Francesco Lollobrigida (ministru al agriculturii) - tot Conservatorii şi Reformiştii Europeni; Antonio Tajani - Partidul Popular European; Adolfo Urso (ministru al dezvoltării economice) - Conservatori şi Reformişti Europeni; Guido Crosetto (ministru al apărării) - Conservatori şi Reformişti Europeni.
Şi numele fostului prim-ministru Mario Draghi este adesea menţionat pentru funcţii de conducere europene, dar (la fel ca în cazul lui Iohannis - n.r.) este puţin probabil ca acesta să fie dispus să fie "doar" un comisar european obişnuit.
Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, este reprezentantul actual al Italiei în Comisia Europeană.
Potrivit POLITICO, Roma îşi doreşte tot un portofoliu economic vast, care ar avea sens şi pentru Fitto.
Premierul italian Giorgia Meloni - afiliată familiei Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni - este cea care va face propunerea de comisar.
Din Letonia, actualul comisar pentru comerţ şi vicepreşedinte al Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, din familia popularilor europeni, are şanse să rămână şi în viitoarea Comisie. Dombrovskis are deja un portofoliu mare şi o relaţie foarte bună cu Ursula von der Leyen. Un alt portofoliu privind piaţa internă ar putea fi o opţiune sau, eventual, ceva legat de Ucraina.
Prim-ministrul leton Evika Siliņa - de la Partidul Popular European - este cea care face propunerea.
În Lituania, actualul ministrul de externe Gabrielius Landsbergis (Partidul Popular European) ar viza un portofoliu legat de politica externă. În prezent, comisarul Lituaniei, Virginijus Sinkevičius, se ocupă de mediu, oceane şi pescuit. Nominalizarea candidaturii o face preşedintele lituanian Gitanas Nausėda, care nu este afiliat vreunei familii politice europene.
Din Luxemburg apar dpuă nume: Christophe Hansen (deputat) - Partidul Popular European şi Nicolas Schmit (actualul comisar pentru locuri de muncă şi drepturi sociale) de la Partidul Socialiştilor Europeni.
Partidele din coaliţia luxemburgheză au fost de acord să-l trimită pe Hansen la Bruxelles ca viitor comisar. Cu toate acestea, în cazul în care von der Leyen ar prefera ca Schmit să rămână în funcţie, ea ar putea să-l convingă pe premierul luxemburghez Luc Frieden prin oferirea unui portofoliu mai important pentru Schmit.
Serviciile financiare sunt esenţiale pentru Luxemburg. Hansen are un profil mai economic, în timp ce problemele sociale sunt mai importante pentru Schmit.
În Malta, a apărut numele deputatei Miriam Dalli- Partidul Socialiştilor Europeni, după ce Chris Fearne a demisionat din guvern la începutul acestei luni, punând capăt candidaturii sale pentru a fi următorul comisar european al ţării. Un document judiciar a dezvăluit că el va fi acuzat de fraudă şi deturnare de fonduri.
Nu se ştie încă ce portofioliu vizează Malta, dar actualul său comisar, Helena Dalli, se ocupă de Egalitate.
Prim-ministrul Robert Abela de la Partidul Socialiştilor Europeni este cel care va face propunerea.
Reprezentând Olanda, actualul comisar pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra (PPE), a venit recent la Bruxelles. Portofoliul dorit de Haga este neclar, din cauza negocierilor politice în curs de desfăşurare în Olanda. De asemenea, postul de comisar depinde parţial şi de faptul dacă premierul demisionar Mark Rutte va obţine postul de şef al NATO.
Viitoarea coaliţie de dreapta olandeză şi prim-ministrul acesteia, care nu a fost încă numit, ar trebui să facă propunerea. Noul guvern este o coaliţie între Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, al lui Geert Wilders, cu Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie (VVD), de centru-dreapta, Mişcarea Populistă a Fermierilor-Cetăţeni (BBB), de dreapta, şi Noul Contract Social (NSC), de centru. Partidul lui Hoekstra nu mai face parte din coaliţie, ceea ce ar putea face dificilă rămânerea sa în funcţie - cu excepţia cazului în care nu se pot înţelege între ei.
Numele în discuţie din Polonia este cel al actualului ministru de externe, Radosław Sikorski (Partidul Popular European). În actuala Comisie, Polonia are portofoliul agriculturii prin Janusz Wojciechowski.
Dar Sikorski este clar favorit pentru un viitor portofoliu al apărării. De asemenea, extinderea ar putea avea sens pentru Polonia, având în vedere importanţa sporită a portofoliului în cadrul următoarei Comisii şi sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE.
Prim-ministrul polonez Donald Tusk (Partidul Popular European), cel care va face propunerea, se află într-o poziţie bună pentru a solicita un portofoliu important, având în vedere dimensiunea ţării sale şi sprijinul său pentru Ursula von der Leyen, arată POLITICO.
Din Portugalia vin două nume: Miguel Poiares Maduro, fost ministru al dezvoltării regionale, şi Maria Luísa Albuquerque, fost ministru de finanţe. Ambii sunt legaţi de PSD, partid de centru-dreapta, care face parte din Partidul Popular European.
Fostul europarlamentar Paulo Rangel a fost luat şi el în considerare, dar acum a fost numit ministru de externe în noul guvern de centru-dreapta. Primarul oraşului Porto, Rui Moreira, un independent, este un alt candidat menţionat uneori.
Comisarul Portugaliei acum este Elisa Ferreira şi se ocupă de Coeziune şi Reforme.
Portofoliul dorit de Lisabona în viitoarea Comisie este neclar, dar unii sunt nostalgici după Carlos Moedas, care a avut portofoliul cercetării.
Premierul portughez Luís Montenegro, din partea social-democraţilor de centru-dreapta, care conduce o coaliţie minoritară, este cel care va propune candidatul pentru viitoarea Comisie Europeană.
Din Slovacia, actualul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, care se ocupă de acordul european pentru mediu (Green Deal), de relaţii interinstituţionale şi previziuni, din partea Partidului Socialiştilor Europeni, ar fi alegerea evidentă pentru a garanta un portofoliu cu greutate.
Însă este menţionat şi numele lui Miroslav Lajčák, un diplomat care este în prezent reprezentant special al UE pentru dialogul Belgrad-Pristina şi Balcanii de Vest.
Nu este clar în acest stadiu ce post de comisar ar putea viza Slovacia.
Propunerea o face premierul Robert Fico, care conduce un guvern de coaliţie de stânga-populist. Cu toate acestea, după ce Fico a supravieţuit unei tentative de asasinat la 15 mai, campania electorală pentru alegerile europene a fost suspendată, astfel încât următoarea alegere a Slovaciei pentru Comisie este probabil încă departe în mintea oamenilor.
În Slovenia, nu se vorbeşte de altcineva decât de Tomaž Vesel, fost preşedinte al Curţii de Conturi slovene şi aliat al premierului Robert Golob (grupul liberal). În prezent, comisarul sloven Janez Lenarčič se ocupă de ajutorul umanitar şi gestionarea crizelor. Portofoliul dorit de Slovenia ar trebui să fie legat de democraţie, finanţe sau concurenţă.
Premierul Golob (liberali) l-a anunţat deja public pe Vesel ca fiind candidatul pe care şi-l doreşte, iar partenerii săi de coaliţie nu par să se opună.
Totuşi, Golob ar putea fi nevoit să prezinte şi un candidat de sex feminin.
Şi din Spania vine tot un singur nume: Teresa Ribera, ministru al tranziţiei ecologice şi, pentru o vreme, vicepremier în guvernul spaniol condus de socialişti. Ea este, de asemenea, candidat principal pentru alegerile europene (Partidul Socialiştilor Europeni).
Chiar dacă Ribera candidează pentru Parlamentul European, ea a pus de fapt ochii pe Comisie şi a atacat moştenirea lui von der Leyen în ceea ce priveşte Green Deal şi orientarea către dreapta.
Spania îl are acum la Bruxelles pe Josep Borrell, care este Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate al blocului european, dar a cărui activitate nu a încântat pe toată lumea. Portofoliul dorit de Spania în noua Comisie ce se va forma după alegerile din 6-9 iunie se leagă de Green Deal, climă, energie.
Nominalizarea candidaturii o face premierul Pedro Sánchez (Partidul Socialiştilor Europeni).
Nu este clar ce post de comisar îşi doreşte Suedia în viitorul executiv de la Bruxelles. În prezent, are comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Numele vehiculate pentru viitoarea propunere de comisar a Suediei sunt: Jessika Roswall (ministrul afacerilor europene) - liberali, Carl Bildt (fost prim-ministru) - liberali, Tomas Tobé - Partidul Popular European.
Ungaria l-a putea păstra pe actualul comisar pentru vecinătate şi extindere, Olivér Várhelyi, pentru că doreşte tot portofoliul extinderii.
Un alt nume vehiculat este Enikő Győri, eurodeputată, care are şi ea oarecare şanse de a obţine postul. Győri, care candidează pe locul 9 pe lista Fidesz pentru Parlamentul European, ar putea fi o alegere sensibilă în contextul în care Ungaria se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a UE, în iulie. Ea a jucat un rol cheie în prima preşedinţie deţinută de Ungaria la Consiliul UE, în 2011, când era secretar de stat pentru afaceri europene. A fost ambasadoare la Roma şi Madrid şi vorbeşte engleza, franceza şi italiana.
Actualul comisar al Ungariei, Várhelyi, este cunoscut pentru legăturile sale strânse cu Serbia şi pentru că într-o înregistrare este auzit spunând că deputaţii europeni sunt "idioţi".
Nominalizarea o va face premierul naţionalist al Ungariei, Viktor Orbán, care în prezent nu are nicio afiliere politică pe scena europeană, după ce a părăsit Partidul Popular European într-o dispută pe tema statului de drept în 2021.
În 2019, reaminteşte POLITICO, Orbán nu a reuşit să treacă de Parlamentul European prima sa opţiune de comisar, László Trócsányi. Ar vrea el să rişte o altă luptă acum? se întreabă POLITICO.
