Virusurile și bacteriile sunt organisme care pot afecta omul. Cum se transmit și ce tratamente putem lua să ne protejăm

Însă diferențele dintre ele rezultă din structura pe care o au și modul în care se reproduc. Dacă bacteriile sunt microorganisme formate dintr-o singură celulă, care se pot reproduce singure, virusurile sunt mai mici decât orice bacterie și sunt recunoacute drept „parazite” pentru că nu se pot reproduce singure. Virusurile nu au celule.

Însă atât bacteriile cât și virusurile pot produce infecții omului. Medicul infecționist Adrian Marinescu explică în ce mod ne pot afecta virusurile și bacteriile.

Cum este cu o infecție bacteriană, cum este cu o infecție virală?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „În primul rând, ar trebui făcută diferența între o contaminare și infecție. Pot să am bacterii sau virusuri care doar ajung la contaminare. Înseamnă că din cele câteva miliarde de microorganisme cu care noi conviețuim nu ne fac rău, pentru că nu determină o infecție activă. Altfel spus, când auziți de bacteriile care dau infecții noscomiale, căci e de discutat dacă vorbim de bacteriile care chiar pun viața în pericol. Diferența între bacterii și virusuri se vede de cele mai mute ori în felul următor: în momentul în care am o infecție virală indiferent de locul în care acționează virusul, înseamnă o paletă în general mult mai largă de simptome. Dacă am gripă sau dacă am o viroză, mă aștept să am o simpomatologie respiratorie, digestivă și nu numai. Când vorbesc de o infecție bacteriană în general lucrurile sunt mult mai țintite, dacă nu vorbesc despre o bacterie care să ducă la sepsis, adică la o infecție generalizată. Deci din punct de vedere clinic diferențele sunt foarte mari și contează că-i bacterie sau virus dacă, într-adevăr, determină infecția activă care să pună probleme pentru pacient”.

Citește și

Ce sunt alimentele funcționale și cum contribuie ele la menținerea formei fizice și la prevenirea bolilor

Dar și bacteriile și virusurile pot determina infecții active?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „Cu siguranță. Este foarte important de spus că ne interesează cum e gazda. Practic un pacient în momentul în care are o bacterie poate să ajungă la complicașii sau nu în funcție de felul în care are sistemul imunitar. Bacteriile ar trebui să lempărțim în bacterii pe care le luăm din afara medului spitaicesc și bacteriile care sunt în spitale sau în general în locuril în care se asigură asistență medicală. De aceea se numesc infecții asociate actului medical. Esherichia coli, o infecție frecvebtă care afectează mai ale doamnele cu infecții urinare. Cele mai multe doamne au avut o infecșie cu e-coli la un moment dat”.

De unde o putem lua?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „Putem să o luăm din mediu de oriunde. Ori pleacă de la o problemă genitală, ori o problemă digestivă și a treia posibilitate să fie o contaminare. Acinetobacter, pseudomonas. Important e nu să le știm doar numele, ci dacă sunt relevante pentru acel pacient. În general bacteriile care sunt din afara spitalului de cele mai multe ori sunt mai puțin agresive. Cele mai multe dintre cele care țin de spital sunt destul de rezistente la tratamentele cu antibiotic pe care le avem. Și ne întoarcem la discuția generală cu rezistența la antibiotice”.

Ce anume produce această rezistență a bacteriilor intraspitalicești? De ce sunt ele mai puternice?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „Pentru că, în general, mediul de spital le face să devină în timp mai puternice. Un microorganism se dezvoltă cu timpul la nivelul gazdei. Să luăm exemplul coronavirusului: când trece de a animal la om se poate modific. Modificările pe care le suferă, acele mutații despre care vorbeam foarte des, îl face să fie mai agresiv. În general în spital germenii de spital și mă refer în prmul rând a bacterii sunt cu o rezistență mai mare la tratament. Asta înseamnă că posibilitatea mea de a rezolva o infecție activă scade, adică nu am varinate la îndemână. Un pacient care are o astfel de bacterie de spital trebuie tratat într-un mod clar și cu antibiotice care sunt de o anumită clasă. Adică mai medicamente care pot da reacții mai dure. Este vorba de spectru și de probabilitatea mai mică de a exista rezistență față de acel antibiotic”.

Cum apar bacteriile în spital, acolo unde se presupune că este un mediu steril?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „Un micororganism nu poate fi oprit la poarta spitalului. Dacă un pacient se internează, poate să vină și cu o bacterie. Punctul de plecare poate fi pacientu, personalul medical. Bacteriile rămân cantonate la nivelul peretelui de spiță. Dar cum au ajuns acolo? Au avut un punct de plecare, cineva le-a adus. Internările înseamnă creșterea bagajului micorbian, adică pot să aibă mai multe bacterii. Și aici mai fac o precizare: nu înseamnă că la un pacient care e la terapie intensvă și are trei bacterii, înseamnă că toate trei vor da infecții active. E posibil ca niciuna dintre ele să nu însemne altceva decât contaminare. Orice manevră invazivă presupune o poartă de intrare și o probabilitate mai mare să ajungi să te contaminezi. Când este un pacient care este oricum vulnerabil, adică are un sistem imunitar prăbușit sau dezechilibrat, pentru el acea contaminare poate să ducă mai ușor la o infecție activă decât la cineva care cel puțin e aparent sănătos”.

Antibioticele ar trebui să ne protejeze de bacterii. De ce în unele cazuri nu dau rezultate?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „În momentul în care folosești mult anibiotice ajungi să le scazi durata de viață. Dacă iei antibiotice pentru infecții virale, pentru gripă, în timp nu faci altceva decât să ajuți bacteriile să devină mai puternice și în plus să faci terapiile mai slabe. Se prescriu prea ușor, în doze care nu sunt potrivite, antibiotice care nu sunt țintite. De cele mai multe ori antibioticele sunt date fără să ai o antibiogramă, fără să ai un anumit germene pentru care să dai antibioticul. Se numesc antibiotoce cu spectru larg și pe care le folosești în ideea de a acoperi cât mai mult. Nu pot să știu dacă este o bacterie sau virus fără să am identificare în laborator. Simptomatologia poate să fie relevantă de exepmpu pentru o infecșie virală, dar diagnosticul cert se face prin identificare”.

Care sunt cele mai importante virusuri pe care ne pot afecta sănătatea?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „Virusurile sunt importante prin impactul pe care îl iau la nivelul sănătății publice. Ne aducem aminte de pandemia prin care a trecut. Copilul va face infecție ușor cu rotavirus, însă ar putea ajunge de temut prin complicații, prin frecvență, prin necesitatea de spitalizare. Sauvirus sincițial respitaror sau diverse virusuri care nu dau altceva daecât răceli banale. Toate pot însemna la un moment dat probleme mari de sănătate. Dacă vorbim de bacterii de temut, sunt cele care dau acele infecții de spital: costridium dificile, acientobacter. pioceanic, strpeptococ, stafilococ”.

În ceea ce privește alți factori care pot agrava o infecție, care sunt aceștia?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „Persoane care au au alte boli cronice vor fi întotdeauna mai afectate. Vârsta este un alt factor important. Și contează foarte mult și un episd pe care îl ai în acel moment”.

Putem vorbi de infecție cu virus și bacterie în același timp?

Adrian Marinescu, medic infecționist: „Nu doar că putem vorbi, dar sunt frecvente. Pentru pacienții care sunt internați în terapie intensivă cu pneumonie bacteriană, de exemplu, orice viroză care apare nu va fi banală. Și acea viroză poate să începe chiar acel element care să ducă la o destabilizare totală de multe ori. Antibioticele ne ajută în tratarea infecțiilor bacteriene, însă nu sunt utile atunci când vorbim de infecțiile virale. Tratamentul antiviral funcționează pe principiul inhibării ciclului de viață al virusului: poate fi inactivat ARN-ul sau poate fi inibat ADN-ul virusului. Prin urmare, infecțiile virale sunt tratate simptomatic, adică se folosesc medicamente care ameliorează simptomele precum febra, durerea de cap, durerea în gât”.

Articol recomandat de sport.ro

Iranul participă la o competiție majoră în plin război: „Cât curaj!“