Stresul sau o alimentaţie necorespunzătoare pot cauza dezechilibrul microbiotei intestinale şi pot afecta sistemul imunitar
Numită în trecut floră intestinală și mai modern microbiotă, ecosistemul microbian pe care îl găzduim în tubul digestiv constă dintr-o multitudine de specii bacteriene care participă în mod activ la funcționarea sistemului imunitar.
Trăim în simbioză și bună înțelegere cu miliarde de microorganisme pe care sistemul nostru imunitar le tolerează, tocmai pentru că ele joacă un rol fundamental în mecanismele de apărare împotriva bolilor.
Pe lângă faptul că funcționează ca o barieră protectoare împotriva agenților patogeni, microbiota participă la digestia nutrienților și contribuie la secreția unor molecule esențiale pentru sănătate (enzime, vitamine etc). În cadrul acestui ecosistem bine echilibrat celulele umane și celulele microbiene lucrează împreună și schimbă informații ce au ca obiectiv funcționarea organismului în parametri optimi.
Echilibrul bacterian de la nivelul intestinului nu este o constantă, el variază de-a lungul vieții și poate fi influențat/perturbat de o serie de fenomene și condiții exterioare: regim alimentar neadaptat/dezechilibrat, infecții virale sau bacteriene, tratament cu antibiotice, epuizare, stres etc.
Când intestinul merge rău și organismul merge rău, suntem în disbioză. Dezechilibrul microbiotei intestinale are un impact direct și complex asupra stării de sănătate, cu manifestări acute și pe termen lung: boli digestive (diaree, constipație, sindromul de colon iritabil), scăderea imunității și a rezistenței la boli, apariția de alergii și intoleranțe alimentare, tulburări de dispoziție (nervozitate, insomnie, depresie), creșterea riscului de diabet și obezitate, accentuarea simptomelor din bolile inflamatorii (poliartrită) etc.
Medicina consideră în prezent microbiota intestinală ca pe un organ suplimentar al corpului uman, organ ce joacă un rol cheie în imunitate. Majoritatea celulelor imunitare (60-70%) sunt localizate în intestin, deci pentru a ajuta organismul să se apere împotriva agresiunilor exterioare este obligatorie eubioza- echilibrul bacterian din tubul digestiv.
Ecosistemul intestinal cu cele 10000 de miliarde de bacterii împiedică agenții patogeni să colonizeze intestinul, printr-un mecanism numit “efect barieră”. Bacteriile benefice ale microbiotei nu doar blochează locurile de aderare a a agenților infecțioși, dar asigură și etanșeitatea mucoasei intestinale- împiedică penetrarea microorganismelor patogene printr-un “efect de filtru”.
Care sunt factorii ce pot perturba acest echilibru și cauza disbioză? Răspunsul e simplu: ceea ce mâncăm și medicamentele pe care le luăm influențează microbiota.
Spre deosebire de adulții sănătoși, la care coloniile de bacterii benefice sunt stabilizate, copiii și seniorii nu se bucură de acest privilegiu. În primii ani de viață microbiota intestinală se multiplică și se diversifică treptat, ea devine suficient de bine reprezentată/complexă abia la vârsta de 3 ani.
Odată cu îmbătrânirea microbiota își pierde stabilitatea. După vârsta de 60 de ani anumite specii de bacterii benefice scad ca număr, iar altele se multiplică necontrolat. Stilul de viață și alegerile alimentare sunt în mare parte responsabile de această evoluție, iar consumul crescut de medicamente (antibiotice, antiacide, laxative) contribuie și el la dezechilibrul ecosistemului intestinal odată cu vârsta.
Stresul cronic are și el un impact negativ, scade numărul de bifidobacterii și lactobacili din intestin.
Cum facem să păstrăm echilibrul microbiotei? Ținând cont că ecosistemul de microorganisme trebuie hrănit, îngrijit și chiar împrospătat. În prezent abordul este făcut din 2 direcții:
#Probiotic (pro-viață) ce constă în creșterea numărului de microorganisme intestinale prin intermediul unui aport exterior de bacterii benefice (pot proveni din alimentație și/sau din suplimente)
#Prebiotic (înainte de viață) ce constă în consumul de produse alimentare care favorizează multiplicarea bacteriilor deja prezente în intestin (în special oligozaharide/fibre).
O alimentație sănătoasă înseamnă o dietă diversificată. E recomandat să consumăm zilnic minimum 15 alimente diferite, care să includă obligatoriu carbohidrați și fibre, nutrienți cu efect prebiotic, indispensabili pentru hrănirea coloniilor de bacterii benefice din intestin. Apoi nu trebuie să uităm de alimentele fermentate (iaurt, sana, kefir, brânzeturi, sos de soia, murături, borș, drojdii), care conțin în mod natural bacterii vii. Alimentația poate fi completată cu suplimente probiotice, ele conțin concentrații mari din speciile de bacterii recunoscute a avea un efect pozitiv asupra sănătății și niciun risc/efect secundar. Ba mai mult, probioticele și-au demonstrat eficiența nu doar în prevenția și tratamentul tulburărilor digestive, ci și a unor afecțiuni grave (diabet, cancer) sau boli autoimune.
În concluzie o alimentație de proastă calitate poate fi cauza unor răspunsuri imunitare neadecvate determinate de dezechilibre funcționale sau organice, cu impact asupra organelor, celulelor și mediatorilor imunitari, microbiota fiind una dintre ele.
Articol susținut de Linex Complex.
.webp)
