Organismul cere zilnic mișcare. Medic: Dacă nu ne mișcăm în fiecare zi, nu avem cum să ne păstrăm sistemul imunitar eficient

×
Codul embed a fost copiat

Indiferent de condiția fizică în care vă aflați, organismul vă cere zilnic mișcare. Stimulate de activitatea fizică, celulele musculare produc factori imunitari.

Mușchii devin astfel parte din apărare.

Celulele albe din sânge apar în limfă. Se maturizează și locuiesc apoi în ganglioni. De aici pleacă în patrulare. Permanent. Aceste drumuri complicate în sistemul imunitar sunt dependente de mișcare. Dacă nu ne mișcăm în fiecare zi, nu avem cum să ne apărăm eficient.

În permanentă mișcare - aşa sunt celulele albe eficiente. Altfel spus, acesta este răspunsul corect al sistemului imunitar.

Celulele albe, numite limfocite T, se educă în glanda numită timus. Alte celule albe, numite limfocite B, sunt educate, la început, în măduva osoasă.

Citește și
copil bras obez
Copiii care se îngrașă nu se tratează cu diete și interdicții alimentare. Ce trebuie făcut

Urmează a doua etapă a educației imunitare. Se petrece în ganglionii limfatici. Sunt peste tot. Peste 200 - are doar gâtul. Aici, celulele albe își definitivează educația. Știu ce să facă - dacă recunosc un dușman. Știu să lupte. Și să câștige. Dușmanul poate să fie un virus, o bacterie, o ciupercă sau o celulă malignă.

Din ganglionii limfatici, adică din limfă, celulele albe trec apoi în sânge. Ne explică membra Academiei Române, Carmen Chifiriuc, expertă în sistemul imunitar uman:

Carmen Chifiriuc, Universitatea București:
Circulația sanguină este cea care transportă aceste limfocite în toate țesuturile noastre, acolo unde există un semnal de ajutor. De aceea, ele sunt legate - circulația limfatică cu cea sanguină în răspunsul inițial și în menținerea în echilibru al sistemului imunitar”.

Şi acum ne imaginăm că atâta vreme cât stimulăm circulația limfatică și circulația sanguină, practic celulele imunitare vor putea fi transportate rapid și eficient. Acolo unde e un necaz în țesuturi, pentru că ele patrulează.

Sângele le ajută să patruleze țesuturile noastre, apoi se reîntorc în ganglionii limfatici, e tot timpul circulația asta. Această trecere permamentă din orgsnele limfatice în sânge este absolut dependentă și favorizată de mișcare!

Fără mișcare, practic nu există răspuns imun competent.

Cum demonstrăm că limfa are nevoie, permanent, de mișcare? Stăm ore în șir pe scaun. Sau în picioare. Stăm. Vom vedea cum se umflă picioarele și, uneori, chiar mâinile. Aceasta este dovada că sistemul imunitar suferă pentru că nu ne mișcăm. Dar nu are senzori de durere, așadar chiar dacă suferă, nu doare.

Ce înseamnă că mâinile ori picioarele își măresc dimensiunile?

Carmen Chifiriuc:
”Asta înseamnă că limfa în loc să fie în vasele limfatice, în circulația limfatică iese în spațiile dintre celulele noastre. Circulația e sărăcită în celulele imunitare, care ar fi trebuit să fie purtate peste tot - din creier până la picioare”.

Ne dorim o mișcare permanentă, dar un efort moderat, acest efort moderat contribuie la menținerea celulelor imunitare într-o stare de alertă.

Mușchii și articulațiile, supuse unui efort moderat, suferă un stres moderat. Celule imunitare îl sesizează. Activează celule pro-inflamatorii și anti-inflamatorii în același timp.
Acesta este echilbrul - adică răspuns imunitar corect și instantaneu.

Ne uităm și la celulele musculare. Activate de mișcare, produc factori imunitari. Se numesc miokine. Mușchii devin astfel parte din apărare:

Carmen Chifiriuc:
”Sunt implicate inclusvi în reglarea răspunsului imun. În reglare citokinelor pro şi anti-inflamtorii. Și activitarea celulelei musculare în sine ajută reglarea răspunsului imun”.

La fiecare 50 de minute, petrecute pe un scaun, în picoare sau în pat, în timpul zilei, mergeți și mişcaţi-vă 10 minute. Nu contează ce fel de mișcare. Doar mişcaţi-vă 10 minute din fiecare oră. Așa puteți avea un sistem de apărare perfect.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO ȘI VIDEO Avem imagini! Cum a fost sabotat Nicolae Stanciu înainte să rateze penalty-ul din prelungirile meciului cu Milan
FOTO ȘI VIDEO Avem imagini! Cum a fost sabotat Nicolae Stanciu înainte să rateze penalty-ul din prelungirile meciului cu Milan
Citește și...
Copiii care se îngrașă nu se tratează cu diete și interdicții alimentare. Ce trebuie făcut
Copiii care se îngrașă nu se tratează cu diete și interdicții alimentare. Ce trebuie făcut

În copilărie nu vorbim despre diete alimentare, ci despre controlul hormonilor. Discutăm despre situațiile în care cei mici se îngrașă, la „Doctor de bine”.

Anemia, cea mai frecventă boală, nu se tratează doar cu fier. Explicațiile medicilor
Anemia, cea mai frecventă boală, nu se tratează doar cu fier. Explicațiile medicilor

Anemia este cea mai frecventă boală. Nu se tratează cu fier, ci are nevoie de investigații amănunțite.

Exercițiile fizice regulate cresc masa musculară, reglează glicemia și contribuie la creșterea speranței de viață
Exercițiile fizice regulate cresc masa musculară, reglează glicemia și contribuie la creșterea speranței de viață

Mușchii mari reglează glicemia. Mai multă masă musculară – așa reglați glicemia. Așa crește speranța de viață.

Recomandări
ANM prelungește avertizările: Val de frig și ninsori în România. Temperaturile scad până la -18 grade
ANM prelungește avertizările: Val de frig și ninsori în România. Temperaturile scad până la -18 grade

Vremea va deveni deosebit de rece în toată ţara în acest sfârşit de săptămână, iar în nordul Moldovei sunt estimate temperaturi de minus 10 grade pe parcursul zilei de sâmbătă.

Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic
Cum ar putea arăta Bucureștiul în 2035. Albia betonată a Dâmboviței va „înverzi”, Splaiul Unirii - eliberat de trafic

Albia betonată a râului Dâmbovița, care “despică” Bucureștiul în două, se va transforma dintr-o “barieră” între sectoare într-un adevărat coridor verde-albastru, capabil să răcorească orașul, să aducă biodiversitate și să conecteze cartierele capitalei.

Rusia a lovit a doua oară Ucraina cu racheta Oreşnik, care prinde o viteză de 13.000 km/h. „O ameninţare gravă pentru Europa”
Rusia a lovit a doua oară Ucraina cu racheta Oreşnik, care prinde o viteză de 13.000 km/h. „O ameninţare gravă pentru Europa”

Joi noaptea, Rusia a lansat unul dintre cele mai puternice atacuri aeriene asupra orașelor ucrainene, din ultimele luni. Cel puțin 4 persoane au murit și alte 19 au fost rănite în Kiev.