Dr. Beatrice Mahler, despre valul trei de infectări: ”Este o formă de COVID mai agresivă decât ce am văzut în 2020”
Suntem în plin val trei al pandemiei de coronavirus și, mai mult decât oricând, avem nevoie de informații despre igiena a două organe vitale - plămânii.
Medicul pneumolog Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, ne-a explicat pașii pe care trebuie să îi facem pentru ca infecțiile de la nivelul plămânilor să nu le afecteze funcția.
Tot ce trebuie să știi pentru a-ți proteja plămânii, în emisiunea ”Doctor de bine”, realizată de Andreea Groza și difuzată exclusiv pe www.stirileprotv.ro și pe www.doctordebine.ro.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat în propaganda electorală
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Andreea Groza: Începem cu ce e mai rău - nu mai sunt paturi la ATI.
Dr. Beatrice Mahler: „Nu mai avem loc nici în secția COVD, nu doar în terapie. Noaptea s-a terminat cu 9 paturi suplimentare pentru pacienții care au venit cu insuficiență respiratorie. Avem forme de boală extrem de severă. Este o formă de COVID mai agresivă decât ce am văzut în 2020.”
Andreea Groza: Inițial, ni s-a spus că noile tulpini sunt mai contagioase. Dvs. spuneți că sunt și mai agresive?
Dr. Beatrice Mahler: „Acestea erau informațiile din țările unde au apărut. Acum trebuie să vedem statistic și în România câte persoane infectate vor necesita suport ventilator.”
Andreea Groza: În Institul Marius Nasta începeți suportul ventilator din secție, nu în terapie intensivă. De ce?
Dr. Beatrice Mahler: „Pacientul care ajunge cu insuficiență respiratorie nu reușeste cu o concentrație de oxigen crescută să ajungă la o saturație care să îi susțină creierul, inima. Acest oxigen e nevoie sa fie introdus în plămân cu o presiune mai mare. Sunt aparate care introduc oxigenul cu presiune crescută în căile respiratorii. Un pacient, care e intubat neinvaziv, așa se numește procedeul, trebuie să fie conștient, să colaboreze și să accepte ritmul pe care îl impune aparatul.”
Andreea Groza: Facem COVID și stăm acasă. Cum ne putem da seama când să venim la spital?
Dr. Beatrice Mahler: „Mi-aș dori să înteleagă fiecare persoană care stă acasă că e important sa aibă un test, care să fie evidențiat în baza statistică națională.
Și să vorbim de interesul personal. Când știm că la 1-2 noaptea pacientul care ajunge la camera de gardă, are un test rapid pozitiv, existent în baza națională de date, va beneficia din primul moment de terapie.
Altfel, la 7-8 zile de la debut, testul rapid - sunt șanse mici să mai iasă pozitiv. Când vine pacientul la 7-8 zile, vine într-o furtună de inflamație, dar testul rapid îi iese negativ! Va trebui să așteptăm rezultatul testului PCR, care durează. Iar pacientul stă într-o zona tampon, care nu oferă acces la medicație. Face diferența între terapie intensivă și lipsa acesteia.”
Andreea Groza: Adică nu stăm acasă fără sa știe cineva de noi.
Dr. Beatrice Mahler: „Da, dacă nu aveți simptome grave, stați acasă, și e bine. Faceți testul! Și vorbiți cu medicul de familie să vă monitorizeze. Dar faceți testul să aveți un rezultat pozitiv.”
De ce trebuie purtată masca și după vaccinare
Andreea Groza: Noi două suntem vaccinate și purtăm această mască și o vom purta multă vreme de acum înainte. De ce?
Dr. Beatrice Mahler: „Pentru că există un procent de oameni, în funcție de tipul de vaccin, care nu vor face anticorpi suficienți. Probabilitatea e mare ca amândouă să avem un titru de anticorpi care să ne ofere protecție în condițiile în care transmiterea comunitară nu ar fi crescută. Dar acum există riscul de a ne infecta și, o mica perioadă de timp, vom putea transmite virusul celor dragi din familie nevaccinați.”
Andreea Groza: „În boala COVID 19 faceți CT. Ați descoperit anul acesta mai mulți noduli pulmonari în felul acesta?
Dr. Beatrice Mahler: „Da, dar trebuie sa precizăm, când facem examen CT la un pacient, acesta va avea leziuni. Nu pot fi interpretate toate corespunzător. La o lună după boala acută, i se recomandă din nou CT ca să evaluăm nodulii pulmonari descoperiți.”
Andreea Groza: Anul trecut mi-ați spus că vreți ca Marius Nasta să ofere tratament complet pentru cancerul de plămâni.
Dr. Beatrice Mahler: „La Marius Nasta punem diagnosticul, facem chirurgia cancerului de plămân și chimioterapia. Nu avem radioterapie. Și e necesară și în stadii avansate, pentru calitatea vieții. Reduce durerile.”
Andreea Groza: Vorbim despre o boală diagnosticată tardiv în România.
Dr. Beatrice Mahler: „Cancerul pulmonar doare doar când tumora a depășit plămânul și ajunge în structurile care îl înconjoară. Sau când dă metastaze. E util screening-ul prin CT cu doză mică. La fumători, la cei care au în familie cazuri.”
Infecțiile lasă cicatrici permanente în plămân. Cum le prevenim?
Andreea Groza: În afară de fumat, trăim într-un oraș poluat.
Dr. Beatrice Mahler: „Orice noxă produce inflamație. Dar depinde ce plămân găsește. Câte infecții respiratorii au trecut peste noi. Plămânul nu se vindecă perfect după o infecție! De aceea, trebuie să prevenim infecțiile cu vaccinări. Pentru adult:
• Vaccin antigripal, vaccin anti SARS-COV-2.
• Vaccinul antipneumococic, DTP (ultimul - o dată la 10 ani). ”
Avem 2 zone afectate: Zona de căi respiratorii. Structura peretelui bronșic se modică, produce mai multă secreție. Apare risc crescut de alte infecții. Și zona de alveole. În SARS COV 2 spre exemplu, inflamația intensă, acele proteine pe care le produce organismul ca răspuns la inflamație ajung să ocupe săculeții de aer. Nu mai e permis schimbul de gaze.
Fumătorii au plămânii mici și duri
Dr. Beatrice Mahler: „La fumători, căile respiratorii sunt deformate. Așa apare bronșita cronică. În al doilea rând, noxele distrug fibrele elastice de la nivelul alveolelor. Dintr-un plămân care se destinde, este pliabil, devine un plămân mic și dur.
În al treilea rând, noi suntem apărați în organism de neutrofile. În plămân sunt alte celule imunitare - macrofagele - foarte inteligente. Fumul de țigară le intoxică, organismul produce mai multe, dar incapabile. Și apărarea imunitară nu mai există.”
