Cum le spunem adolescenților că nu este indicat să fumeze la vârste fragede

×
Publicitate

Fumatul este o boală, nu un viciu. Distruge în primul rând celule imunitare, aflate în plămân. Ca să nu ajungă la această boală, copiii au nevoie de educație.  

De la cele mai fragede vârste. Ce le spunem ca să fie eficient? Doctor de bine vine cu idei de la psiholog.

Dr. Eddan Athir, medic specialist radiolog: Există în ambele locuri aici și aici. Aici doar pe lobul inferior drept. La viral de obicei este bilateral.

Dacă apărarea e bună, organismul are capacitea să răspundă eficient la agresiune. Răceala, spre exemplu, evoluează spre vindecare. Bolile cronice favorizează apariția pneumoniei într-o banală viroză respiratorie. Fumatul, de asemenea, este boală cronică. În plămâni, distruge apărarea imunitară.

Macrofagele, celule imunitare deștepte. Fumul de țigară le face incompetente, deoarece sunt sensibile la toți compușii din țigară și se auto-intoxică.

Dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta:Aceste celule sunt acolo, dar nu mai reușesc să capteze microbii, virusuri și bacterii. Organismul își va compensa această deficiență și va produce mai multe macrofage. Un fumător va avea de 10 ori mai multe macroface decât un nefumător. Din păcate, ele nu sunt eficiente funcțional și nu ne mirăm că fumătorii, nu doar funcția pulmomara suferă, dar avem și o capacitate de apărare.

Fumătorii au cel mai mare risc de a dezvolta frecvent pneumonii în cadrul unei viroze banale.

Cum să le spunem copiilor să nu fumeze?

Bogdana Bursuc, psiholog:Adolescenții pot avea experiența asta - am fumat o țigară că am avut teză, am fost stresat și nu îmi mai trebuie sau fumez în fiecare zi la școală, dar în weekend nu fumez. Ei, din aceste experiențe, formulează mesajul că, de fapt, pot controla fumatul și nu sunt dependenți și că cei care nu se pot lăsa de fumat, respectiv părinții, sunt niște fraieri.

În tânărul creier apare această iluzie a controlului. Ultimii ani adaugă acestei categorii vulnerabile de vârstă încă o treaptă în drumul spre dependență. Țigările au făcut legătura cu tehnolologia.

Bogdana Bursuc, psiholog: Din punct de vedere psihologic, acest device-uri nu fac altceva decât să mențină dependența psihologică și să crească atractivitatea pentru consumul de nicotină.

Pentru că orice interdicție dezvolta o reacție de opoziție, spus de prea multe ori, deschide, de fapt, calea adolescentului tocmai spre țigări.

 

 

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
NEWS ALERT Andrei Rațiu, cel mai scump transfer din istoria clubului!
Citește și...
Legătura nebănuită dintre gustul mâncării și obezitate. Un studiu pe șoricei a dezvăluit-o

Excesul de grăsime are un efect catastrofal asupra papilelor gustative. Nu mai simțim gustul alimentelor și din această cauză avem tendința să mâncăm și mai mult.

Reconstrucția peretelui abdominal. Când este nevoie și în ce constă

Reconstructia peretelui abdominal reprezintă în acest moment una dintre cele mai mari provocări ale chirugiei.

Doctor de bine | Ce se întâmplă în mintea adolescenților când vine vorba de mâncarea bogată în grăsimi

Cartofi prăjiţi versus chipsuri. Ce alegeţi? Chipsurile, adică nişte cartofi prăjiţi, dar deshidrataţi, concentrează caloriile. La 100 de grame de chipsuri găsim 550 de calorii.

Recomandări
La munte e plin de turiști, dar hotelierii spun că încasările s-au prăbușit și cu 30%. Cum fac românii economie în drumeții

Cei care au ales muntele au găsit o vreme excelentă. Stațiunile, zonele de promenadă și muzeele au fost pline de oameni, dar aglomerația n-a adus și venituri în plus la hoteluri si restaurante. 

Viitură apocaliptică în Nepal: 800 morți, mii de dispăruți. Efort disperat de salvare a 830 de oameni prinși într-un tunel

Bilanțul viiturii catastrofale produse la granița dintre Nepal și China continuă să se agraveze. Până acum au fost recuperate aproape 800 de trupuri neînsuflețite, iar numărul dispăruților trece de 2.500. 

Sondaj: Trei sferturi dintre bucureșteni cred că România merge într-o direcție greșită. Mare surpriză în opțiunile de vot

Majoritatea bucureştenilor (73%) consideră că România merge într-o direcţie greşită, arată un sondaj de opinie realizat de CURS la nivelul Capitalei.