De ce trebuie să te alarmezi dacă inima îți bate tare când începi o activitate fizică, după o perioadă de repaus
Stăm câteva zile tolăniți în canapea. Pentru odihnă - credem noi. Apoi ne ridicăm brusc și începem orice formă de activitate fizică. Inima bate puternic și haotic.
Asta înseamnă că nu se adapteză corect, la o mișcare banală. Nu se adaptează, din cauza sedentarismului.
Ne adaptăm la cerințele acestui organ vital. Și ne mișcăm în fiecare zi. Producem astfel impulsuri electrice normale, adaptate activității pe care o facem. Așa prevenim fibrilația atrială, boală pe care o va face jumătate din populaţia globului. Palpitațiile în camerele superioare ale inimii - înseamnă fibrilația atrială - o cauză a accidentului vascular cerebral.
Funcționăm la propriu pe curent electric. Sângele neoxigenat vine din organism și din plămâni în atrii. Camerele inimii se mișcă datorită impulsurilor electrice.
Turbulențele în impulsurile electrice din atrii înseamnă fibrilație atrială. Prevenim această boală prin mișcare. Ne explică medicul cardiolog, specializat în aritmologie și electrofiziologie cardiacă, Gabriela Răileanu:
Dr. Gabriela Răileanu, medic specialist cardiolog: „Boli, care țin de electricitate inimii pot fi ameliorate prin începerea unei activități fizice - fibrilaţia atrială și cu tendinţa de a-şi creşte progresiv limita de la o zi la alta. Dacă azi pot 20 de minute, mâine 25 şi inima de adaptează.”
De asemenea, pulsul crescut la cel mai mic efort înseamnă că inima nu e adaptată la efort. Nu se adaptează, bate nebunește și dacă vă ridicați de pe scaun. Astfel crește riscul fibrilaţiei atriale.
Dr. Gabriela Răileanu, medic specialist cardiolog: „Când pacientul intră în fibrilație atrială, atriile, partea din spate a inimii care ar trebuie să primească sânge din corp nu se mai contractă până la capăt, foarte mult sânge rămâne şi nu mai poate să fie recirculat pentru că nu are o contracție completă atriul. Sângele care se strânge face cheaguri. Orice cheag de sânge poate să plece fie în cap AVC, fie la nivelul picioare, cheagul pleacă pe vase, dar vă imaginați că vasele se îngustează, și la un moment dat nu mai poate să treacă.”
Acesta este accidentul vascular.
Stă în puterea noastră, în mâinile şi picioarele noastre să prevenim accidentele vasculare, dacă mișcarea e zilnică și e însoțită de transpirație - ca să conteze pentru inimă. Mișcarea face ca inima să aibă activitate electrică normală, adaptată la efort - ne spun medicii.
Pentru oamenii sănătoși, mișcarea devine medicament. Iar pentru cei care au deja o boală cardiovasculară, cardiologul recomandă tot... mișcare.
Dr. Gabriela Răileanu, medic specialist cardiolog: „Întrebarea asta o primim cel mai des. Fac mișcare sau nu? Fiecare pacient, care are o boală cardiovasculară, e sfătuit să facă efort în limita toleranței lui. Toate studiile au demonstrat că activitatea fizică e benefică pentru prevenție și pentru creșterea toleranței la efort la pacienții, care au deja o afectare cardiacă. Noi avem posibilitatea să fac așa numitul test cu efort.”
Arată obiectiv că inima se simte bine la... mișcare.
Dr. Radu Berceanu, medic oncologie: „Ar scădea incidența pentru boli oncologice și cardiovasculare și neurologice degenerative și metabolice. Și când zic incidența - în loc să ai 10 cazuri, o să ai 3 - e o diferență uriașă, crește durata de viață, în al al treile rând crește durata de viață sănătoasă, calitatea vieții.”
