Ce este „gândirea catastrofică” și de ce crește aceasta riscul anxietății
Să presupunem că mâine aveți un interviu pentru un nou loc de muncă. Unii se gândesc: „Ce întrebări voi primi, ca să mă pot pregăti”?
Pe alții, gândul unui interviu îi face să-şi imagineze cele mai rele scenarii. Se numește „gândire catastrofică” şi crește riscul anxietății. Cum o putem gestiona, aflăm la „Doctor de bine”.
Ce este „gândirea catastrofică” și de ce crește aceasta riscul anxietății
80% dintre gândurile noastre au conținut negativ. Suntem setați genetic să vedem pericole. Așa a supraviețuit specia. Un experiment major arată, însă că 80% dintre catrastrofele pe care le gândim, nu se întâmplă.
Andreea Groza: „Mâine sigur nu iau salariul, dar e zi de salariu. Gândirea catastrofică înseamnă presupunerea că se va întâmpla cel mai rău. Când vă imaginați o situație viitoare, chiar dacă aveți dovezi că acesta nu este cel mai probabil rezultat”.
Acest mod de a vedea lucrurile este legat de anxietate. Ne explică profesorul universitar Ovidiu Pânișoară.
Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, Facultatea de Psihologie: „Știti ce fac cei care au personalitate anxioasă? Se concetreaza asupra pericolelor care ar putea să se întâmple. Dacă te uiți doar la pericole, doar te ferești, nu evoluezi, nu încerci lucruri noi, pentru că nu merg departe, pentru că mi-e frică”.
Se numește teoria inoculării sau o vaccinării, și funcționează ca un vaccin. Doar că vorbim despe educația propriului creier.
Prof. univ. dr. Ovidiu Pânișoară, Facultatea de Psihologie: „Există o modalitate de a scăpa să ne gândim și dacă se întamplă chestia aia? Ce pot să făc să schimb, îmi asum aceast realitate și nu mai e atât de speritoare. Adică să mă bucur un pic. Asta trebuie să facem noi, să luăm doze mici de frică, dar să fie mici să nu ne domine”.
Andreea Groza: „Când mă gândesc la o catastrofă fac o reacție emoțională la povestea din capul meu. Folosesc acest răsuns pentru a determina cum mă voi simți în viitor, dar modul catastrofic de a prezice viitorul este greșit. Așa creez răspuns emoțional greșit la situațiile viitoare”.
O strategie este să inventați nu doar una, ci o serie de povești plauzibile despre ceea ce s-ar putea întâmpla. Acest lucru vă ajută să vă amintiți că poveștile pe care vi le spuneți sunt doar povești. Nu luați decizii seara ori noaptea. Activitatea în partea rațională a creierului este redusă și activitatea în partea emoțională a creierului este crescută.
Etichete: anxietate, doctor de bine,
Dată publicare:
